Victor Chirilă a arătat că doar aceste garanții de securitate vor da partenerilor siguranța să vină în Ucraina și în R. Moldova să reconstruiască toată regiunea. „Trebuie, de asemenea, să începem să reconstruim infrastructura necesară, care va fi baza acestor eforturi de reconstrucție. R. Moldova face parte din această reconstrucție încă de la începutul războiului. R. Moldova este un jucător cheie în inițiativa privind căile de securitate. El a menționat aici deschiderea, săptămâna trecută, alături de Ucraina a unui nou coridor feroviar. „Acest coridor va trece chiar și prin Transnistria și este un semn bun, înseamnă că cei din Transnistria înțeleg că realitățile se schimbă și că viitorul este cu Ucraina, cu R. Moldova și cu UE", a punctat Ambasadorul R. Moldova la București.

Tiraspolul „se teme de Rusia, dar nu poate ignora vecinătatea Ucrainei”. Responsabilitatea rezolvării problemei transnistrene revine în primul rând R. Moldova, afirmă într-un interviu la Europa Liberă deputatul Oazu Nantoi, în condițiile în care chestiunea conflictului înghețat revine cu pregnanță în discuție o dată cu avansarea relației dintre R. Moldova și UE. Oazu Nantoi consideră că R. Moldova ar trebui să aibă o viziune de țară reîntregită și să nu aștepte ca cineva să vină cu o „soluție magică” cu efecte imprevizibile. El crede că autoritățile constituționale ar trebui, inclusiv, să formuleze condiționalități pentru regimul din stânga Nistrului care să ducă la integrarea treptată a populației din stânga Nistrului în spațiu informațional, economic, social.

Referindu-se la înțelegerea dintre R. Moldova și Ucraina de deschidere a unui coridor de tranzit feroviar pentru transportul de cereale spre România, car va trece prin regiunea transnistreană, necontrolată de autoritățile constituționale de la Chișinău, deputatul crede că va conta în ce măsură „regimul de la Tiraspol este cooperant cu autoritățile de la Chișinău și cele de la Kiev” pentru a garanta funcționarea acestui coridor. În opinia lui Nantoi, reprezentanții regimului de la Tiraspol „sunt conștienți de riscurile care există (...) și ei se tem de Rusia, dar, totodată, ei nu pot ignora contextul regional, Ucraina, vecinătatea Ucrainei, nu pot ignora faptul că Republica Moldova se consolidează și în culise, se ajung la niște acorduri care, chiar dacă nu plac Rusiei, Rusia nu are cum interveni”, a spus Oazu Nantoi la Europa Liberă.

Jurnal.md scrie despre cazul Uzinei Topaz din Chișinău, care a fost vândută recent unei companii din Rusia. „Nu poate fi exclusă acționarea concertată sau intenționată a unor factori de decizie pentru a facilita tranzacția”. Declarația a fost făcută de deputata PAS Olesea Stamate, șefa Comisiei Juridice din Parlament, la Jurnal TV. „Acest caz ar trebui să fie examinat cu atenție de autorități, întrucât ar putea fi prezentă componenta corupțională”, a spus și analistul politic Anatol Țăranu. Șefa Comisiei Juridice a declarat că proiectul de lege aprobat ieri de Guvern, care se referă la mecanismul național de punere în aplicare a sancțiunilor internaționale, nu are legătură cu acest caz, dar a admis că astfel de companii vor cădea sub incidența acestei legi. Guvernul a aprobat un proiect de modificare a Legii 25 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale. Autoritățile vor putea astfel sechestra bunurile companiilor supuse sancțiunilor intenționale. Recent, Jurnal TV a difuzat o investigație privind vânzarea Uzinei ”Topaz” din Chișinău. Afacerea s-a făcut în secret, la Moscova, fără implicarea Guvernului. Director general al uzinei ”Topaz” este cetățeanca Federației Ruse, Ina Linic, care anterior a deținut o funcție în administrația secesionistă de la Tiraspol. Uzina Topaz din Chișinău a fost vândută pe 9 octombrie, contra 16 milioane de euro, deși valoarea ei reală ar fi mult mai mare, potrivit experților.

Gheorghe Papuc, curat în fața legii. Judecătoria Chișinău l-a scăpat de antecedente penale, scrie Ziarul de Gardă. Fostul ministru de Interne în perioada guvernării comuniste, Gheorghe Papuc a fost învinuit, într-un dosar intentat în 2010, de abuz în serviciu, pentru că în anii 2004 – 2008, a dat în arendă încăperi pentru Partidul Comuniștilor din bani care au fost achitați din contul MAI pentru PCRM.  Fostul ministru mai era învinuit de procurori pentru a dispus transmiterea unui automobil al MAI, în folosința fracțiunii parlamentare a PCRM. În decembrie 2011, printr-o sentință a judecătoriei Centru, Papuc a fost achitat. În ianuarie 2015, însă, printr-o hotărâre a Curții de Apel Chișinău sentința primei instanțe a fost casată total, iar Papuc a fost condamnat, cumulativ, la patru ani de închisoare pentru „abuz de putere” și neglijență în serviciu. Ziarul de Gardă scrie că Gheorghe Papuc a fost cel mai longeviv, dar și cel mai controversat ministru de Interne pe care l-a avut R. Moldova în perioada post-sovietică. A fost acuzat de acte de corupție, iar mai apoi, de abuz în serviciu în urma evenimentelor din aprilie 2009. Nimeni, însă, nu a reușit să-i demonstreze vinovăția. În perioada în care Papuc a deținut funcția de ministru, averea sa s-a mărit considerabil, Ziarul de Gardă a scris în 2013 despre imperiul lui imobiliar, împărțit pe numele nepoților sau feciorilor.