El constată că transferurile din Rusia sunt în scădere cu 24%, că embargourile rusești sunt încă în vigoare și că dependența de gazul rusesc, tot mai nesemnificativă, ar putea dispărea în totalitate. ”În concluzie, relațiile economice cu Federația Rusă s-au redus semnificativ în ultimii ani, ultima ajungând un partener economic de importanță medie pentru Republica Moldova, un statut firesc de altfel dată fiind depărtarea Rusiei și locul acesteia în strategiile pe termen lung ale Chișinăului, care se orientează în continuare spre apropierea de Uniunea Europeană. Ținând cont de aceste realități, servilismul exagerat al președintelui Dodon față de autoritățile de la Kremlin este și mai greu de explicat”, conchide jurnalistul.

„Despre ziua de 28 iunie 1940 au curs râuri de minciună”, scrie Alecu Reniță în Ziarul Național, într-un editorial despre cei 80 de ani de când Uniunea Sovietică a dezmembrat România și a ocupat Basarabia. ”Ideologia comunistă și propaganda sovietică au transformat tragedia unui popor dezmembrat și umilit la el acasă în mare sărbătoare oficială și bucurie pentru „eliberatori” și sclavi. Oricare alt punct de vedere, în afară de cel al Moscovei, asupra zilei de 28 iunie, însemna pentru orice moldovean în perioada de ocupație excluderea din viața socială, prigonire, închisoare și Siberia. (…) Mă adresez către moldovenii, care se bălăcesc de decenii în nămolurile toxice ale propagandei sovietice fără să se trateze, repetând papagalicește minciunile comisarilor roșii. E o rușine imensă să ajungi în secolul XXI, să stai în genunchi, să lingi talpa care te-a strivit și să-i mulțumești Moscovei că te-a rupt de la părinți, deportându-te într-un orfelinat sau lagăr de concentrare”, subliniază autorul.

Și tot Ziarul Național publică un pamflet despre decizia Procuraturii Generale de a nu începe urmărirea penală în cazul în care era vizat președintele Igor Dodon, surprins în imagini video de la Partidul Democrat, în timp ce Vladimir Plahotniuc îi oferea o pungă neagră, în care se presupune că erau bani. „Evrika!” – sări Stoianoglo îmbrăcat în mundir. „Noi nu cunoaștem adevărul juridic: nici ce, nici cât a pus Plahotniuc în kuliok, prin urmare noi nu cunoaștem ce și cât a acceptat Dodon și, prin urmare, nu putem porni dosar penal”. „Dar dacă îi întrebăm pe Plahotniuc și Iaralov sau chiar pe Costea (privet Costea! - spuse Stoianoglo în gând), ei ar putea să ne spună, - se contrazise Stoianoglo pe sine însuși, ca un gânditor adevărat - dar noi nu-i vom întreba, fiindcă ei nu sunt oameni sinceri, ei sunt pragmatici până-n măduva oaselor, ei ar putea indica o sumă mai mare și în altă valută, decât a fost în realitate, deformând astfel adevărul juridic, calomniindu-l pe președintele Republicii Moldova. Mai bine nu-i întrebăm. Cornel (privet Cornel!) sper, nu-i prost de tot să recunoască ceva, dar mai bine nu riscăm, nu-l întrebăm nimic nici pe el…”.

TV 8 relatează despre un incident la parcul de distracții OrheiLand. Deputata Marina Tauber, mai mulți reprezentanți ai Partidului „Șor” și localnici s-au opus ieri deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale de a interzice activitatea parcurilor de distracții, până la îmbunătățirea situației pandemice. La fața locului a mers și Marin Maxian, șef adjunct al Direcției Generale Intervenții din cadrul IGSU. „Sunt ilegali. Nu au nici autorizație sanitară de funcționare din 25 mai încă”, a declarat acesta.

Agora scrie despre un lan de levănțică închis, care a fost ulterior redeschis, iar prețul de intrare a fost dublat și regulile – schimbate. Astfel, durata maximă de aflare a grupului în lanul de lavandă este de 45 minute, iar prețul de intrare în lan este de 100 lei persoană (50 lei – copii până la 6 ani inclusiv). Autoritățile nu au venit deocamdată cu o reacție la acest subiect, în contextul în care activitatea parcurilor tematice, descrise în lege drept bâlciuri, dar și a parcurilor de distracții este interzisă.

Ziarul de Gardă publică ”Portretul unui șef de la Administrația Națională a Penitenciarelor: Trăiește în casa mamei pensionare, primește donații de zeci de mii de euro de la rude și figurează într-un dosar pierdut de R. Moldova la CtEDO”. Serghei Demcenco, cel mai longeviv dintre actualii conducători ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, locuiește de mai mulți ani într-o casă dintr-o zonă selectă a Chișinăului, care nu se regăsește în declarațiile sale de avere. Directorul adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor declară însă, începând cu anul 2014, „donații de la rude” în valoare de 60 de mii de euro, scriu jurnaliștii de la ZdG.