Gazeta de Chișinău | Sergiu Gaibu: „Lipsa clarității și a transparenței poate provoca daune mai mari decât problemele obiective legate direct de epidemie” ( Revista presei)

  • 21 Martie 2020 12:27
Gazeta de Chișinău | Sergiu Gaibu: „Lipsa clarității și a transparenței poate provoca daune mai mari decât problemele obiective legate direct de epidemie” ( Revista presei)

Revista presei din 21 martie 2020

 

 „Impresia e că în atmosfera pandemiei îi priește lui Dodon, îi oferă nenumărate prilejuri de a se afișa și a se expune în fața alegătorilor, de a se umfla în pene, de a se strofoli și a-și da importanță. De aceea, probabil, și-a tras o perioadă de stare de urgență cât mai mare! – scrie Nicolae Negru în Ziarul Național. S-a stropșit, nitam-nisam, la adresa oamenilor de afaceri și a jurnaliștilor, care, din punctul său de vedere, se îmbogățesc pe socoteala oamenilor și, respectiv, difuzează știri false. Nu era mai bine să se aplice legea, fără exhibiționism și trăncăneală? Puțină sobrietate nu strică. Un exemplu e mai eficient decât vorbele goale. Și nu e neapărat pentru un președinte să asiste sau să înlocuiască miniștrii și alți funcționari. Și producția de generali de cabinet pe timp de „ciumă” nu e la locul ei. Înainte de pericolul coronavirusului, președintele socialiștilor riscă să fie răpus de febra și „agitația măruntă a eului”.

 

Alexandru Arseni: „Încrederea în actuala guvernare e ca într-un cui de tei” – titrează Gazeta de Chișinău. Doctorul în drept constituțional Alexandru Arseni califică drept întârziată declararea stării de urgență, instituită de Parlament din 17 martie până în 15 mai. „Fiecare stat în situații de criză, inclusiv naturale, are obligația de a întreprinde măsuri pentru a ocroti sănătatea cetățenilor. Practica mondială arată că instituirea stării de urgență se bazează pe un studiu al specialiștilor. În cazul dat, al medicilor din toate domeniile. Dat fiind faptul că virusul nu are frontiere, există cooperarea internațională, fiecare stat urmând să întreprindă măsuri de protecție. Evident că această stare de urgență trebuia acceptată prin lege mai devreme”, a comunicat pentru GAZETA de Chișinău Alexandru Arseni, doctor în drept constituțional, deputat în primul Parlament al RM. Publicația reține și opinia deputatului PPDA, Igor Munteanu, precum că „starea de urgență îi permite actualului guvern să treacă pe un regim autonom de funcționare, fără niciun mecanism de control parlamentar”. Și profesorul constituționalist Nicolae Osmochescu consideră că „ar fi fost mai eficient dacă starea de urgență ar fi fost instituită mai înainte, atunci când a fost declarată de țările vecine cu care avem contacte directe”.

 

Lipsa clarității și a transparenței poate provoca daune mai mari decât problemele obiective legate direct de epidemie”, atenționează expertul economic Sergiu Gaibu, într-un interviu din Gazeta de Chișinău. Este o certitudine că economia mondială va fi afectată grav de pandemia coronavirusului și de măsurile luate de către guvernele majorității țărilor pentru a preveni răspândirea ei. Au fost închise hotare, țările se autoizolează, scade cererea pe piețele de desfacere ale mărfurilor moldovenești, încetinesc și chiar se opresc industrii globalizate pentru care lucrează și multe companii moldovenești, scrie Gazeta. „Problemă este că nu știm la ce să ne așteptăm pentru că hotărârea Guvernului privind instituirea stării de urgență a trezit mai multe întrebări decât răspunsuri, spune Sergiu Gaibu, analist economic afiliat Expert-Grup. Din păcate, Guvernul nu a oferit și un set de măsuri de salvgardare sau cel puțin anumite certitudini pentru agenții economici și cetățeni în ce privește aspectele economice. Sperăm că Comisia privind situațiile excepționale va fi mai productivă și va veni cu soluții fezabile și oportune. De asemenea, autoritățile ar trebui să fie mai transparente și să-și explice mai clar intențiile, cum ar fi lista detaliată a activităților care se sistează și a unităților care au dreptul să activez. Pe moment, vedem mai curând o abordare improvizată, deseori la discreția poliției. Și măsurile de carantină de asemenea trebuie să fie clare pentru toți cetățenii. Cum are loc aprovizionarea cu cele necesare, ce permise sunt necesare, când se aplică amenda, totul trebuie să fie clar. Lipsa clarității și a transparenței poate provoca daune mai mari decât problemele obiective legate nemijlocit de epidemie”, atenționează economistul.

 

Gazeta de Chișinău observă că „socialiștii se detașează de ministerele cu probleme din cauza asistenței financiare externe precare și a politicii moldoveniste. Referindu-se la remanierele guvernamentale în urma anunțării noii coaliții PSRM-PD, publicația scrie că socialiștii au scăpat de ministerele unde au călcat în străchini, la educație, externe, infrastructură și la reintegrare. Acești miniștri au atras critici dure din partea societății civile și opoziției. Todoată, publicația remarca și „Galeria miniștrilor pedemiști: abuzuri și contracte cu statul”. Alianța PSRM și PDM reprezintă, în opinia comentatorului politic Anatol Țăranu, un acord între două formațiuni care sunt interesate să mențină sistemul oligarhic în Republica Moldova. „Pe acest segment a fost găsit un limbaj comun și interese comune. Acum trebuie să ne așteptăm la consolidarea sistemului oligarhic în R. Moldova.”

 

Victoria socialiștilor de la Hâncești a scos din nou în prim plan problema „unificării dreptei”. La orice pas, cu orice ocazie, dacă trebuie să găsim o scuză pentru starea jalnică a peisajului politic din RM, explicația este mereu aceeași - dreapta ne-unificată, comentează Timpul. Societatea moldovenească este structurată într-o manieră specifică, în dependență de nivelul de cultură și educație, dar subordonată necondiționat factorului etnic. Votanții pro-europeni sunt oameni instruiți, cu o gândire critică, pentru care nuanțele au contat și vor conta mereu. Spre deosebire de putiniști, ei pot fi socialiști, liberali, republicani, libertarieni, conservatori sau chiar monarhiști. Acești votanți vad diferențele între Maia Sandu, Andrei Năstase și Dorin Chirtoacă. Astfel, încercarea de a explica eșecul partidei pro-europene prin „incapacitatea liderilor de a se uni” este total greșită, ba chiar contraproductivă. Niciodată Maia Sandu, care este un politician pro-european, nu se va „uni” cu unionistul Chirtoacă, care la rândul său tot „pro-european” este. Există o serie de realități, care nu pot fi ignorate, care fac acest lucru imposibil. Desigur, ura față de Dodon, îi poate apropia pentru moment, dar nefiind vorba de o uniune ideologică, nu este ceva care poate dura. Este suficient să amintim cum i-a unificat ura față de Plahotniuc pe Maia Sandu și Andrei Năstase, după care au avut mari dificultăți în actul guvernării, iar țara, după formarea coaliției PSRM-PD de facto este guvernată de fostul PCRM. Din peisaj au dispărut Vladimir Voronin și Vladimir Plahotnic, în rest statul se comportată exact la fel. Partidele pro-europene ar trebui să concureze între ele, venind cu cea mai bună ofertă politică și umană. E timpul ca minoritățile imperiale să se unească în jurul unor valori cu care rezoneaza și majoritatea pro-europeană: statul de drept, democrația, libertatea de exprimare etc. Noi, majoritatea din R. Moldova, nu vom accepta niciodată ca acest stat, chiar și semieșuat, depopulat și fără perspective clare de integrare în UE, să se transforme într-o Coree de Nord, așa cum se pare că va deveni Rusia lui Putin”, scrie Timpul.  

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Fonograful de vineri cu Victor Buruiana
Meteo Chișinău
12,24
Câțiva nori
Umiditate:50 %
Vint:4,12 m/s
Sat
10
Sun
6
Mon
7
Tue
10
Wed
13
Arhivă Radio Chișinău