Ziarul de Gardă revine la „Dosarele bașcanei. Procurorii cer 30 de zile de arest preventiv pentru Guțul în două dosare diferite”. În dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”, procurorii au inițiat urmărirea penală în privința Evgheniei Guțul și a Svetlanei Popan, ambele, în perioada 2019-2022, fiind secretare ale partidului „Șor”, declarat neconstituțional între timp. La 24 aprilie 2024, procurorii Anticorupție au finalizat urmărirea penală și au expediat dosarul în judecată.  Evghenia Guțul este acuzată că ar fi participat la introducerea sistematică a mijloacelor financiare necontabilizate în R. Moldova, parvenite din partea unui grup criminal organizat, preponderent din Federația Rusă, prin efectuarea curselor aeriene și terestre (tur-retur timp de 24 de ore). Banii ar fi fost utilizați pentru activitatea partidului. De asemenea, Evghenia Guțul, în calitate de complice, ar fi acceptat finanțarea fostului Partid „Șor” din partea unui grup criminal organizat cu o sumă totală de 42,4 milioane de lei, în contextul protestelor organizate de formațiune în perioada septembrie-noiembrie 2022. Svetlana Popan este acuzată de fapte infracționale similare, suma care i se impută fiind de 9,7 milioane de lei.   

Guțul este cercetată și într-un alt dosar, privind finanțarea ilegală a unui candidat la funcția de bașcal al Găgăuziei în scrutinul din 2023 și falsul în acte. În mai 2023, între cele două tururi ale scrutinului privind alegerea bașcanului regiunii găgăuze, oamenii legii au efectuat mai multe percheziții în Găgăuzia, într-un dosar pornit pentru coruperea alegătorilor, în care era vizată echipa Evgheniei Guțul. Potrivit datelor urmăririi penale, Evghenia Guțul ar fi instigat și organizat falsificarea mai multor documente, în care au fost introduse date neautentice privind donațiile în numerar făcute de persoane fizice pentru concurentul electoral, documente ce confirmă sursa de proveniență a mijloacelor financiare la o instituție financiară din țară, dar și la Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei. În aceste circumstanțe, contul bancar al concurentului electoral a fost suplinit cu mijloace financiare din surse interzise de lege în sumă de 370 000 de lei, care ulterior au fost utilizate pentru achiziționarea unor bunuri și achitarea unor taxe și servicii aferente campaniei electorale, menționează CNA într-un comunicat

Evghenia Guțul îl roagă pe Putin să o elibereze, reține DW. Guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guțul, i-a scris lui Putin de după gratii. Ea îl roagă pe liderul de la Kremlin să determine Chișinăul să o elibereze imediat din izolator. Guțul i s-a plâns lui Putin că este supusă „unei campanii cinice de distrugere din partea autorităților de la Chișinău, în contextul relațiilor frățești cu Rusia” și i-a cerut lui Vladimir Putin să apere „poporul găgăuz”. Ea îl numește pe Putin „lider al unei puteri care a susținut întotdeauna dreptatea” și îi spune: „Privim cu speranță și credință spre Rusia - o țară care nu și-a trădat niciodată prietenii și a întins întotdeauna o mână de ajutor celor care luptă pentru adevăr și pentru drepturile lor legitime”. Guțul i-a scris și lui Erdogan și a incitat găgăuzii, observă DW. Evghenia Guțul i-a transmis o scrisoare și președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan în care a repetat parțial conținutul scrisorii către Putin, dar a menționat că 30 de ani în urmă anume Turcia a intermediat semnarea unui acord între „poporul găgăuz și Republica Moldova”. Ea l-a rugat pe Erdogan să condamne public „presiunile politice asupra poporului găgăuz” și să solicite autorităților moldovene să o elibereze. Potrivit bașcanei, deținute în subsolul Centrului Național Anticorupție, „Găgăuzia mereu a privit Turcia ca pe un frate mai mare”.

Expertul Andrei Curăraru de la WatchDog, comentează scrisorile lui Guțul din penitenciar și impactul  politic și propagandist al gestului. Cele două scrisori nu sunt acte izolate de oportunism, ci fac parte dintr-o strategie calculată de utilizare a identității etnice pentru scopuri personale. Nu apără Găgăuzia, ci servesc unei tentative de influențare a justiției prin presiune externă. Ele urmăresc să transforme un proces penal intern într-o criză geopolitică artificială, poziționând bașcana drept „prizonieră politică” și „victimă a Chișinăului”. Tonul este profund propagandistic: Chișinăul apare în ambele scrisori ca o putere ilegitimă, autoritară, care ar persecuta o regiune loială altui centru de putere – fie el Moscova, fie Ankara. Dincolo de patetismul frazelor, ceea ce se conturează este un model clasic de destabilizare internă prin apeluri paralele la „protecție” – strategie folosită deja cu succes de Rusia în Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud, Crimeea, Donbas și Herson. Faptul că aceste scrisori poartă semnătura oficială a unui demnitar în funcție și sunt emise cu antetul unei autorități autonome le transformă în acte de sabotaj instituțional. Expertul atrage atenția că scrisorile încalcă prevederi fundamentale ale Constituției Republicii Moldova:  Niciun articol nu oferă bașcanului competențe de politică externă. Orice apel direct către șefi de stat străini reprezintă depășirea gravă a mandatului legal. El face apel către procurori: nu doar puteți, ci aveți obligația să acționați. Acest caz nu este politic, ci penal, cu implicații directe asupra securității naționale și integrității constituționale a Republicii Moldova. Presiunea politică a doamnei Guțul doar va crește dacă aceasta va fi în libertate, este necesară suspendarea ei din funcție și aplicarea arestului preventiv, susține expertul Andrei Curăraru.