Europa vorbește românește la Chișinău: Macron și Tusk, discursuri în limba română în PMAN, în fața miilor de oameni, titrează Cotidianul.md. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, împreună cu președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și premierul Poloniei, Donald Tusk, au urcat pe scena principală din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, unde zeci de mii de cetățeni au celebrat Ziua Independenței. Atmosfera din PMAN a amintit de momentele de acum 34 de ani, când era proclamată independența țării. Primul care a luat cuvântul a fost cancelarul german Friedrich Merz, care a spus că Europa trebuie să fie unită în aceste timpuri dificile, iar Germania și întreaga Uniune Europeană se află de partea moldovenilor. „Scopul nostru comun este accederea Republicii Moldova în UE”, a mai spus cancelarul german. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a ținut un discurs în limba română. El a accentuat ideea că moldovenii și-au demonstrat puterea și au „apărat prin vot calea europeană”. De asemenea, acesta a subliniat că Polonia va depune eforturi pentru ca „fiecare moldovean să trăiască în pace, prosperitate și demnitate”. La rândul său, președintele Franței, Emmanuel Macron, a rostit un discurs în limba română, subliniind sprijinul ferm al Parisului pentru Chișinău: „Datorită vouă, în această seară, inima Europei bate mai puternic ca niciodată la Chișinău. Poporul francez admiră lupta voastră pentru democrație și justiție. Republica Moldova se poate mândri de drumul parcurs de la independență încoace și poate avea încredere în destinul și parcursul său european. Deja faceți parte din familia Uniunii Europene și puteți conta pe sprijinul nostru”, a declarat Emmanuel Macron pe scena din PMAN.

Și DW reține discursul de ieri al cancelarului german în conferința de presă de la Președinția Republicii Moldova. Friedrich Merz a transmis un mesaj tranșant pentru Vladimir Putin: „Germania și Europa vor ajuta Republica Moldova, umăr la umăr, să facă față războiului hibrid al Rusiei”. În cadrul conferinței de presă care a precedat adresarea celor 3 lideri către cetățenii din PMAN,  Merz a declarat că „Putin percepe destrămarea URSS nu ca pe o cale spre libertate, ci ca pe cea mai mare catastrofă a secolului. El vrea să dea timpul înapoi. Și vrea Moldova înapoi în zona sa de influență. Nu trece o zi fără atacuri hibride masive din partea Rusiei asupra Moldovei”, a declarat cancelarul german.  Friedrich Merz a mai spus că UE este conștientă de amploarea suferinței pe care a provocat-o Republicii Moldova războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei: „Noi avem nevoie de o pace durabilă. Și la asta lucrăm acum intens împreună cu partenerii noștri din SUA și din Europa. Facem asta pentru Ucraina, dar și pentru noi, și pentru Republica Moldova”, a spus Friedrich Merz.

Franța, Germania și Polonia au spus Republicii Moldova că UE nu-i URSS și i-au urat de ziua ei integrare rapidă, titrează Europa Liberă. Președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și premierul polonez Donald Tusk au promis la Chișinău președintei Maia Sandu sprijin total pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru securitatea ei, în fața amenințărilor hibride rusești. Vizita celor trei lideri de Ziua Independenței a avut loc cu o lună înaintea unui test pentru puterea proeuropeană la alegerile parlamentare de la 28 septembrie, mai scrie Europa Liberă.

Vizita liderilor europeni la Chișinău este un moment istoric și demonstrează marea deschidere și încredere a partenerilor externi, consolidate în ultimii patru ani, față de Republica Moldova, susțin experții la Jurnal TV. Istoricul Octavian Țâcu a spus că alegerile în Republica Moldova de-a lungul timpului au fost o succesiune de alternanțe între est și vest. În ultimii patru ani însă s-a constituit o încredere față de Republica Moldova din partea partenerilor externi. „La nivel de Parlament, la nivel de Guvern, la nivel de integrare în spațiul românesc se întâmplă cu adevărat lucruri remarcabile, și acest lucru trebuie menționat, pentru că de cele mai multe ori lucrurile bune care s-au făcut în această perioadă sunt pierdute tocmai în critica nesăbuită pe care o au foarte mulți actori politici în dorința de a câștiga capital politic în raport cu guvernarea”, a declarat istoricul. Fostul Ministru al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari, susține că vizita de ieri a fost un „moment istoric” și că Republica Moldova este cu adevărat independentă. În contextul viitoarelor alegeri, Marcel Spătari a reiterat că cetățenii moldoveni trebuie să continue să protejeze această independență.

Ce vor să ne spună Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Donald Tusk și Nicușor Dan, explică publicistul Nicolae Negru într-un articol de opinie la Veridica. „Spre deosebire de mesajele distructive, răuvoitoare, defăimătoare, urâte, agresive lansate dinspre Rusia, prin sângerosul Putin și oamenii săi, pe care „patrioții” le preiau papagalicește, din Occident ne vin mesaje binevoitoare, pașnice, civilizate”, scrie Nicolae Negru, în contextul vizitei de ieri a celor 3 lideri europeni cu prilejul marcării a 34 de ani de Independență a Republicii Moldova. Autorul susține că acestea sunt vizite legale, care reflectă buna reputație a președintei Maia Sandu, dar și dorința de a ajuta cetățenii moldoveni să ia o decizie corectă la alegerile din 28 septembrie. „Sunt alegeri geopolitice în primul rând – aceasta vor să ne spună înalții oaspeți”, conchide editorialistul.

„Un pas până la adevărata independență a Republicii Moldova”, este titlul unei analize de pe DW, semnate de jurnalistul Vitalie Călugăreanu, în contextul în care ieri RM a marcat 34 de ani de la proclamarea independenței. Desprinderea de URSS nu a însemnat însă și o decuplare imediată a țării de Rusia și de mentalitatea sovietică, scrie autorul, căci abia invazia Rusiei asupra Ucrainei și încercarea Kremlinului de a sugruma energetic Republica Moldova, au determinat Chișinăul să pună capăt dependenței economice de Rusia. Neavând nicio pârghie economică de șantaj asupra Republicii Moldova, acum Rusia vrea să propulseze la putere în Chișinău politicieni loiali, ca să poată folosi Republica Moldova contra Ucrainei după modelul belarus. Așadar, Kremlinul și-a creat forțe „pro-europene” pentru că altfel nu mai poate învinge electoral în Republica Moldova, întrucât, după invadarea Ucrainei de către Rusia și atrocitățile comise de ocupanții ruși în țara vecină, regimul lui Putin este tot mai detestat de către moldoveni. Așa că Rusia vrea să păcălească electoratul moldovean ambalându-și o parte din vechii agenți în drapele pro-UE ca să-i propulseze în viitorul Parlament. Vitalie Călugăreanu susține că un eșec al Rusiei la scrutinul din septembrie ar însemna inclusiv dispariția enclavei separatiste din stânga Nistrului – o lovitură fatală pentru Kremlin în actualul context regional.