”La cinci ani de la frauda bancară, statul nu a reușit să recupereze niciun leu din cele peste 13 miliarde furate”, titrează Europa Liberă. Statul a reușit să încaseze circa 2,4 miliarde de lei din activele băncilor devalizate și niciun leu din cele peste 13 miliarde furate, potrivit datelor prezentate deputaților comisiei de securitate națională despre investigarea fraudei bancare, de către procurorul general adjunct, Ruslan Popov. Acesta ”a pasat de câteva ori responsabilitatea pentru lipsa de progrese pe fosta conducere a Procuraturii Generale, și în special pe cea a Procuraturii Anticorupție”, scrie Europa Liberă. „Nu suntem noi vinovați că atunci când urma noi să audiem sub anumite aspecte pe același Șor și pe același domnul Plahotniuc și alții care sunt din echipa unuia sau altuia am fost puși în situația că ei sunt fugiți din țară. (…) Dacă se dorea ca grupul lui Plahotniuc să fie anchetat obiectiv și eficient, cauza penală respectivă nu era pornită de Procuratura Anticorupție abia acum, când s-a schimbat ceea ce s-a schimbat la noi în țară, dar era pornită încă din 2014”, a mai remarcat procurorul.

Fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a dezvăluit, la Jurnal TV, că a avut în anul 2019 două întâlniri cu președintele Igor Dodon și că în cadrul uneia dintre ele șeful statului l-a întrebat de ce nu se fac investigații în privința liderului Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase. De menționat este faptul că șeful statului, Igor Dodon, a negat public faptul că a avut vreo întâlnire cu Viorel Morari pe parcursul anului trecut, notează jurnal.md. La una dintre întrevederi, Dodon i-ar fi spus lui Morari că Stoianoglo va fi numit procuror general. Se întâmpla cu două săptămâni înainte de numirea lui Alexandr Stoianoglo în fruntea PG. Viorel Morari a mai spus că Igor Dodon s-a interesat de ce la Procuratura Anticorupție nu există investigații în privința liderului Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase. ”Și atunci ripostarea mea a fost: Sigur că facem investigații, dar atunci reluăm și investigarea finanțării PSRM”, a povestit Morari.

Deputatul PDM, Andrian Candu, a afirmat că, înainte să părăsească formațiunea, a vorbit cu fostul lider democrat Vlad Plahotniuc, care se află în căutare internațională în cadrul unor dosare penale, notează Adevărul. „M-am simțit obligat ca în fața unei persoane care a avut o contribuție majoră la dezvoltarea PDM”, a declarat Andrian Candu la Publika TV. Potrivit lui Candu, Vlad Plahotniuc a răspuns că nu se va implica. În același timp, el a spus că are o relație personală cu fostul lider al PDM, relație la care nu vrea să renunțe.

Politologul Dionis Cenușă se referă la „drama” democraților, într-un articol publicat de Tribuna. Nereformarea partidului în timp oportun este cauza principala a semnelor de destrămare, la fel ca și pierderea centrului de control politic autoritar, sub auspiciul oligarhului Plahotniuc, consideră analistul. Potrivit lui, fărâmițarea PDM creează avantaje atât pentru socialiști, cât și pentru PAS, nu atât de mult pentru Platforma DA. ”Urmează să vedem și să înțelegem cât de profunde vor fi efectele fărâmițării asupra organizațiilor teritoriale”, a notat Dionis Cenușă.

În ediția print a Ziarului de Gardă, puteți citi un interviu cu Alexandr Stoianoglo, procurorul general al R. Moldova, despre soarta dosarelor de rezonanță deschise în ultimul an, despre plecările din sistem ale unor procurori care gestionau aceste dosare, dar și despre relațiile pe care le are Stoianoglo cu Veaceslav Platon sau Ilan Șor. De asemenea, este publicat un articol despre modul în care funcționează piața maternității de substituție în Ucraina. Aceasta este una dintre puținele țări din Europa unde maternitatea comercială este permisă la nivel legislativ.

”Salariul net, România-Republica Moldova: 2,25 la 1”, titrează Gazeta de Chișinău. Câștigul salarial mediu nominal net în România a fost, în decembrie 2019, de 3.340 lei românești, echivalentul a 13,5 mii de lei moldovenești sau circa 700 de euro. În Republica Moldova acesta este de circa 312 euro. Potrivit Institutului Național de Statistică de la București, cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației, 7689 lei sau circa 30,87 mii MDL.

Un reportaj despre ”Cum poți transforma plasticul într-o avere”, a publicat portalul Moldova.org. ”Zilnic producem tone de deșeuri din care reciclăm doar 10%, iar restul ajunge la groapa de gunoi, în oceane, râuri și mări. Mulți ridică din umeri și spun că nu știu cum pot soluționa această problemă, însă, sunt și cei care au început să acționeze. Câțiva inventatori au creat un mecanism care ne demonstrează că plasticul folosit poate fi valorificat, reutilizat, chiar și în condiții casnice. Astfel, îți poți lansa o afacere profitabilă și să ai grijă și de mediu”.