Duminică, în Republica Moldova au loc alegeri prezidențiale și un referendum național de modificare a Constituției în vederea aderării țării la Uniunea Europeană.

În cursa pentru funcția de șef al statului sunt înscriși 11 competitori, inclusiv actuala președintă Maia Sandu, care candidează pentru un nou mandat, fiind susținută de Partidul Acțiune și Solidaritate, de guvernământ. Oponenții acesteia sunt fostul procuror-șef Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor; liderul formațiunii Partidul Nostru, Renato Usatîi; ex-premierii Vasile Tarlev și Ion Chicu, desemnați de Partidul pentru Viitorul Moldovei, respectiv Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei; istoricul și politologul Octavian Țîcu, susținut de Blocul electoral „Împreună” și cinci independenți: fosta bașcană de la Comrat Irina Vlah; fostul lider al Platformei DA, Andrei Năstase; ex-ministrul de externe Tudor Ulianovschi; jurnalista Natalia Morari și ex-procurorul Victoria Furtună.

La referendumul republican constituțional cetățenii vor răspunde prin vot cu „DA” sau „NU” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” În cazul în care majoritatea populației va răspunde afirmativ la această întrebare, Constituția Republicii Moldova va fi modificată și va include dezideratul integrării europene. Din cele 15 partide înscrise la referendum, 13 susțin integrarea europeană, iar două se opun acestui demers.

Pentru ca referendumul să fie validat, la vot trebuie să participe cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși pe liste, adică în jur de 940 de mii de votanți. 

Alegerile au loc pe un fundal tensionat marcat de ingerințe din exterior, în speță de la Moscova, unde se ascunde oligarhul fugar Ilan Șor condamnat la închisoare, în lipsă, pentru rolul său în furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar al Republica Moldova.

Joi, 17 octombrie, cu trei zile înainte de alegeri, autoritățile de la Chișinău au dezvăluit că în ultimele luni peste 300 sute de provocatori au fost pregătiți în Rusia, Serbia și Bosnia și Herțegovina pentru a organiza destabilizări și a răsturna în mod violent guvernarea pro-europeană.

De asemenea, Moscova a investit milioane de dolari pentru coruperea a 130 de mii alegători din Republica Moldova.

În total, la alegeri vor fi deschise 2.221 de secții de votare, inclusiv 306 în mun. Chișinău, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale.

Cetățenii din diaspora vor vota în 234 de secții de vot din 37 de țări. Cele mai multe dintre ele vor fi deschise în Italia - 60 la număr. În Germania vor fi 26 de secții, în Franța – 20, iar în Statele Unite și România – câte 16.

Pentru acest scrutin buletinele de vot vor fi traduse în 5 limbi ale minorităților etnice: ucraineana, bulgara, găgăuza, rusa și rromani.