Numită și ziua pelinului, 1 Mai semnifică în tradiția populară începutul verii, potrivit Agerpres. Denumirea lunii mai derivă din latinescul "maius". Se presupune că s-ar putea trage și din "maiores", care înseamnă bătrâni, iar o altă interpretare ar fi aceea că se referă la zeița "Maia Maiesta", pe care romanii o considerau zeița primăverii și căreia preoții lui Vulcan, zeul focului, îi ofereau sacrificii în prima zi din luna mai.

Potrivit tradiției noastre populare, dacă plouă în mai și tună des, în iunie va fi frumos, uscat, va fi belșug la porumb, fân, vin, iar dacă sunt gândaci mulți, va fi an mănos. Se seamănă inul și cânepa (după 13 ale lunii), hrișca (după 19), ridichile, castraveții, fasolea, tutunul (la mijlocul lunii). Se curăță pomii de gândaci. Se bea pelin.

În tradiția populară, între Paști (8 aprilie) și săptămâna a doua după Rusalii (27 mai) este cuprins ciclul numit Joile Oprite, în care sunt interzise anumite activități casnice, agrare, pastorale etc. Joile Oprite, numite Joile Verzi în sudul țării și Joile Pomenite în est, erau potrivnice omului: aduceau ploile însoțite de grindină și piatră, furtunile și înghețurile târzii. În speranța că ele vor fi îmbunate și transformate din forțe malefice și forțe benefice, Calendarul popular a instituit unele interdicții de muncă, de unde și numele de Joi Oprite.