Directorul Institutului de Istorie, Gheorghe Cojocaru: Proiectele propuse de oamenii de știință sunt selectate după criterii politice
-
12 Martie 2020 09:06
Directorul Institutului de Istorie Gheorghe Cojocaru afirmă că Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare a Republicii Moldova (ANCD) pune bețe în roate cercetătorilor din țară, iar proiectele de cercetare propuse de către oamenii de știință sunt selectate după criterii politice. El mai afirmă că proiectele cercetătorilor nu au fost evaluate obiectiv de către experții Agenției, notează IPN.
„Exisă un „dar” în cazul proiectelor câștigate sau necâștigate. Proiectele trebuie câștigate într-o competiție egală, loială, echitabilă. Ne-am ciocnit cu altfel de evaluare a proiectelor în urma participării la concursul anunțat anul trecut de către Agenția Națională Pentru Cercetare și Dezvoltare. Este o instituție nouă după model occidental și așteptările noastre au fost pe măsură. Din nefericire, proiectele pe care le-am prezentat nu au fost evaluate pe măsura așteptărilor”, a declarat Gheorghe Cojocaru în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la postul de televiziune TVR Moldova.
Cercetătorii de la Institutul de Istorie precizează că au prezentat două proiecte care aveau drept scop elaborarea unei sinteze de istorie națională în cinci volume, trei dintre volume fiind bazate pe istoria contemporană și recentă. Oamenii de știință consideră că la baza respingerii proiectelor de cercetare au stat motive politice.
Doctorul în istorie Ion Negrei spune că în urma creării ANCD autoritățile au trunchiat procesul de comunicare externă al oamenilor de știință.
„Sfera de cercetare a fost pusă sub girul ministerial care se egalează cu trecerea sub control politic al domeniului cercetării. Am avertizat că trecerea cercetării științifice în subordonarea ministerului va complica mult activitatea colectivelor de cercetători din cauza că pierd autonomia academică. Ministerele sunt sub control politic, iar guvernele sunt relative și au o succesiune de 2-3 ori pe an. Se creează o dezorganizare politică care se răsfrânge asupra domeniului”, a precizat Ion Negrei.
Cercetătorul spune că din momentul în care unele instituții ale Academiei de Științe au trecut în subordinea Ministrului Educației, Culturii și Cercetătorii, nu există pârghii instituționale de a comunica cu lumea științifică din Ucraina, Rusia, Bulgaria, Polonia, România, dar și alte țări.
Istoricul Anatol Țăranu spune că în urma reformelor efectuate de către autoritățile Republicii Moldova peste 220 de cercetători au rămas șomeri.