„Succesul Republicii Moldova, dar și al președintei Maia Sandu, precum și al partidelor ce își doresc transformări structurale, depinde de câteva priorități mai puțin vizibile opiniei publice, scrie într-un comentariu pentru IPN expertul  Vadim Pistrinciuc. Acestea derivă nu atât din prerogativele constituționale ale Președintelui, ci din încrederea fără precedent acordată de cetățeni printr-un vot masiv unui lider care pledează pentru și întruchipează schimbare drastică a felului în care are loc actul guvernării. Redefinirea modului în care se desfășoară luptă cu corupția în Republica Moldova este un fir roșu în cariera politică a Maiei Sandu. Acum acest lucru ține și de așteptările oamenilor de la mandatul ei de șefă a statului, fapt ce implică un risc. Or, un politician, deputat sau ministru, chiar și președinte, stricto sensu are cele mai puține atribuții în lupta împotriva corupției. Însă un președinte împuternicit cu un vot popular pe cât de masiv, pe atât de disperat din cauza situației din țară, trebuie și poate să creeze presiuni, să primeze în lupta oamenilor cu injustiția și lipsa de echitate. Bătăliile trebuie duse în fiece zi, cu toate mijloacele disponibile și la vedere. În timpul pandemiei și a crizelor aferente, cetățenii au început să sesizeze mult mai bine legătura directă dintre politica coruptă și sărăcie”, observă Vadim Pistrinciuc, Director Executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, într-o analiză pentru IPN. 

„Debandada ideologică și organizatorică din cadrul PSRM – cel mai influent, deocamdată, partid politic din Republica Moldova, trebuie să-i facă extrem de exigenți pe cetățenii țării, iar pe membrii formațiunii foarte curioși față de cauzele involuțiilor tot mai pronunțate ale partidului, întrebându-se: Quo vadis, PSRM?”, scrie Victor Pelin, într-un alt comentariu difuzat de agenția IPN. „A trecut mai bine de o lună de la preluarea, la 30 decembrie 2020, a conducerii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) de către Igor Dodon. În această perioadă gestionarea formațiunii a rămas la fel de precară sau chiar s-a înrăutățit. În primul rând, există indicii clare că conducerea PSRM este înclinată să încalce procedurile și normele statutare ale formațiunii. Mai mult, opinia publică și membrii PSRM nu cunosc conținutul noului program al PSRM, fiindcă acesta nu este publicat. Se cunoaște doar ceea ce i-a raportat Igor Dodon ambasadorului Republicii Chineze în Republica Moldova, în cadrul întâlnirii din 21 ianuarie, că “la capitolul politică externă va fi indicat vectorul spre Est, drept prioritar. Acest fapt va presupune dezvoltarea unor relații mult mai strânse cu Rusia, alte țări membre ale Uniunii Economice Eurasiatice și China”. Faptul că mediul diplomatic străin este informat despre prioritățile celui mai mare partid din Republica Moldova înaintea informării propriilor cetățeni și chiar ai membrilor formațiunii respective ne poate duce cu gândul la concluzia că liderii PSRM sunt adevărați agenți de influență străini”, comentează autorul.

„Dodon, sigur că alegeri anticipate vor fi în iunie: Depinde de socialiști” – titrează Cotidianul. Liderul socialiștilor se arată sigur că alegerile anticipate se vor desfășura în luna iunie, în condițiile în care partidul pe care îl conduce nu va vota Guvernul Gavriliță, dar nici nu va participa la formarea altui Executiv. El a declarat miercuri, în cadrul unei emisiuni de la postul TV8, că PSRM nu trebuie să voteze candidatura pentru funcția de premier. El a mai spus că PSRM nu este interesat nici să intre în coaliții cu alte partide pentru a-i propune președintelui Maia Sandu un alt candidat la funcția de premier. În aceste condiții, Dodon s-a arătat sigur că „în luna martie va fi dizolvat Parlamentul”, iar „în luna iunie vor avea loc alegerile anticipate”.

„De ce mai crede Moscova în lacrimile lui Dodon”, comentează într-un editorial publicația Veridica.ro. „Perdant în recentele alegeri prezidențiale din această toamnă, Igor Dodon încă se agață de putere în interiorul Partidului Socialiștilor din Moldova (PSRM), dar și în fața susținătorilor săi externi de la Kremlin. Dodon și-a păstrat relațiile strânse cu Moscova, de unde îi sunt butonate și coordonate toate mișcările politice ca lider al celui mai bine cotat partid parlamentar din Republica Moldova. Dodon a creat în interiorul partidului un sistem de stipendii bine pus la punct în care „prima linie” își primește regulat și clar tariful pentru a face parte din gașca politică. Fiecare își ia tainul. PSRM este mai degrabă un monolit, un grup de interese, decât un partid cu vreo doctrină. În opinia autorului, Rusia are nevoie de un personaj ca Dodon pentru a ține „in limbo” Republica Moldova. Este interesată în primul rând de sabotarea oricărei apropieri de UE, de o subdezvoltare a țării și o populație înrăită și divizată pe fondul pauperizării sale și mai ales de menținerea status quo-ului militar în regiune prin sabotarea oricăror tentative de rezolvare a dosarul transnistrean și de dezvoltare a unor capabilități comune cu NATO. Republica Moldova se cufundă în abisul corupției și statutul eșuat fără nicio posibilitate de curățare prea curând. Dar acest lucru convine de minune la Moscova, iar Dodon execută ordinele politice cu prisosință în acest sens”, comentează publicația.