Doi dintre liderii partidelor care au constituit blocul „Victorie”, afiliat lui Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, declară 30 de mii de lei obținuți de la două companii care au administrat trei posturi TV a căror licență de emisie a fost suspendată, dar niciun bun imobil în proprietate sau folosință și, respectiv, zero venituri salariale, dar peste 370 de mii de lei obținuți din donații.

Totodată alți doi lideri de formațiuni: președintele partidului „Șansă”, Alexei Lungu și președintele partidului „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, Alexandru Beschieru, care fac parte din blocul „Victorie”, nu și-au declarat averile și nu au răspuns la telefon jurnaliștilor pentru a explica motivul.

Lilian Chișcă, președintele Autorității Naționale de Integritate (ANI), a menționat că liderii partidelor politice care n-au depus declarațiile de avere și interese personale până la termenul limită, adică 30 aprilie curent, sunt pasibili de sancțiuni contravenționale, mai scrie Ziarul de Gardă.

Portalul de anti-dezinformare Veridica publică un articol de analiză despre felul în care este reflectată pe canalele de telegram pro-Kremlin ofensiva din Harkov. Ucraina este acuzată că ea este cea care a provocat ofensiva rusă.

Narațiunile nu sunt prezentate doar pe canalele de Telegram specializate pe război, ci și pe cele dedicate în general știrilor, interne și externe, care se bucură de o mare popularitate printre ruși. Potrivit canalului „Rossia Seidchas” („Rusia astăzi”), de pildă, fortificațiile ucrainene există doar pe hârtie, de aceea după „eliberarea” unor localități din nordul Ucrainei, urmează intrarea trupelor Moscovei în centrul regional Harkov. „Asediul Harkovului este iminent”, se afirmă pe mai multe canale de știri pro-rusești.

Majoritatea canalelor de Telegram de știri din Rusia prezintă războiul din Ucraina ca un conflict între interesele agresive ale Occidentului și cele legitime ale Moscovei, poporul ucrainean fiind descris drept unul manipulat și amăgit de președintele Volodimir Zelenski. Potrivit acestor narațiuni promovate pe Telegram, ucrainenii nu vor să moară, nu vor să lupte, nu știu adevărul despre situația în care se află țara lor și doar Rusia mai poate să-i ajute.

”Lecțiile vettingului din Albania pentru reforma justiției din Moldova” este titlul unui articol publicat de Europa Liberă care face trimitere la recomandarea din raportul Freedom House, care a comparat vettingul din Moldova și reforma similară din Albania.

În timpul reformei albaneze, începute în 2016, au fost introduse 17 modificări constituționale care au permis efectuarea vettingului magistraților. Astfel, a fost creată o comisie independentă de calificare, care evaluează judecătorii din trei puncte de vedere: activele financiare, istoricul personal și profesional.

Ca urmare, timp de 2 ani a fost blocată activitatea Curții Supreme de Justiție și a Curții Constituționale, din motivul că numai doi judecători ai Înaltei Curți și un judecător al Curții Constituționale au promovat vettingul.

Autorul raportului, Andrea Mazelliu, atenționează că „R. Moldova s-ar putea confrunta cu provocări similare celor din Albania”, unde, la un moment dat, funcțiile la toate nivelurile instanțelor au rămas vacante și dosarele au fost puse pe pauză luni de zile, ceea ce a dus la blocarea întregului sistem judiciar al țării.

În opinia lui Andrea Mazelliu, dreptul de a contesta deciziile de evaluare la CSJ este o vulnerabilitate a procesului de reformare a justiției. De asemenea, el recomandă să fie definit mai clar conceptul de „integritate etică”.

„În cazul în care proiectul de evaluare și reformă din Republica Moldova nu va produce rezultate pozitive fără echivoc în timp util, acesta riscă să erodeze și mai mult încrederea publicului în sistemul de justiție”, spune autorul raportului, potrivit Europei Libere.