Judecătoarea este cercetată penal în legătură cu o decizie luată în aprilie 2016, prin care obliga Comisia Electorală Centrală să organizeze un referendum constituțional privind alegerea directă a președintelui. 

Judecătoarea Curții de Apel, Domnica Manole, este cercetată penal ca urmare a unei decizii prin care a dat dreptate unui grup de inițiativă al Platformei Demnitate și Adevăr, care a colectat semnături în favoarea desfășurării unui referendum privind alegerea directă a șefului statului. Judecătoarea a obligat Comisia Electorală Centrală să desfășoare referendumul, dar Curtea Supremă de Justiție a casat această hotărâre.

Ulterior, procurorul general Eduard Harunjen a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să permită cercetarea penală a judecătoarei, argumentând că aceasta ar fi admis pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii.

CSM a admis cererea, iar Domnica Manole a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului. Cauza este judecată la Curtea Supremă de Justiție care s-a și adresat Curții Constituționale. Judecătoarea CSJ, Iulia Sîrcu a subliniat că acest articol încalcă principiul independenței judecătorilor.

„Curtea Supremă de Justiție consideră că art. 307 din Codul Penal nu este formulat suficient de precis pentru a garanta independența judecătorilor și imunitatea funcțională a acestuia. Nicăieri în Europa nu-i așa articol, ne-a rămas moștenire. În Parlament deja este pentru examinare modificarea acestui articol”, a declarat Iulia Sîrcu.

Reprezentanții Guvernului și Parlamentului s-au pronunțat pentru menținerea acestui articol în Codul Penal. 

„În aplicarea articolului respectiv din Codul Penal se interpretează și se dă un sens acestei noțiuni. Legiuitorul nu este necesar să legifereze cu maximă preciziei toate situațiile. Art. 307 Cod Penal este constituțional”, a declarat ministrul adjunct al Justiției, Eduard Serbenco.

În final, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate ridicată de  CSJ. Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase.

„Se recunoaște constituțional art. 307 din Codul Penal al Republicii Moldova în măsura în care judecătorii din cadrul judecătoriilor, Curților de Apel și Curții Supreme de Justiție pot fi trași la răspundere penală doar pentru pronunțarea cu intenție a unei hotărâri, sentințe, decizii sau încheieri contrare legii”, a declarat Alexandru Tănase.

Înainte de pronunțarea unei decizii, Curtea Constituțională a sesizat Comisia de la Veneția, care a stipulat că răspunderea penală a judecătorilor nu trebuie să fie în contradicție cu principiul fundamental al independenței judecătorilor și trebuie aplicată doar ”în cazul ilegalităților săvârșite cu intenție și, fără îndoială, din neglijență gravă”.

Pe rolul Curții Supreme de Justiției se mai află o cauză în care sunt vizați 15 judecători și care a fost suspendată până la o decizie a Curții Constituționale.