Potrivit sursei citate, inițiativa prevede modificarea art.3 pct.1, lit.a) din Legea taxei de stat în sensul eliminării plafonului: urmează a fi excluse sintagmele „nu mai mult de 25.000 lei” și „nu mai mult de 50.000 lei”.

Când ajungeți în instanță, pentru a vă apăra un drept, trebuie să vă pregătiți și financiar. Și asta pentru că la depunerea unei cereri de chemare în judecată, trebuie să achitați și o taxă de stat. Aceasta însă este de câteva sute de lei.

În cazul unei cereri de chemare în judecată care vizează o acțiune patrimonială, care poate fi evaluată în bani, potrivit art.83 a Codului de procedură civilă (CPC) și Legii taxei de stat mărimea taxei de stat este de 3% din valoarea acțiunii sau din suma încasată.

Aceasta însă nu poate fi mai mică de 150 de lei și nu mai mare de 25.000 de lei – în cazul persoanelor fizice, și nu mai puțin de 270 de lei și nu mai mare de 50.000 de lei – în cazul persoanelor juridice. De exemplu, dacă valoarea acțiunii este estimată la 10.000 de lei, atunci veți achita o taxă de stat de 300 de lei. În cazul unei acțiuni de un milion de lei – 30.000 lei, iar de 100 milioane lei – 50.000 lei.

Până în mai 2010, în cazul litigiilor patrimoniale nu exista, însă, pragul de 50.000 de lei și respectiv dacă valoarea pretenției era de 100 milioane lei, taxa de stat ce urma să fie plătită se ridica la 3 milioane lei.

Cu toate acestea existau mai multe posibilități de a nu plăti această taxă. Două dintre acestea au fost menționate chiar de Veaceslav Platon, în interviu.

Astfel, în alin.(2) al art.86 din CPC, este prevăzută posibilitatea amânării plății taxei de stat pentru persoanele juridice declarate în stare de insolvabilitate, la introducerea în instanța de judecată a acțiunilor de urmărire a creanțelor debitoare, cu achitarea taxei de stat după examinarea cauzei, dar nu mai târziu de 6 luni din data adoptării de către instanța de judecată a hotărârii.

De această portiță s-a folosit Platon și alte persoane, pe care un grup special de anchetă i-a calificat drept o structură criminală încă în anii 2008-2010.

Schema se rezuma la intentarea unor cauze de insolvabilitate fictivă (cu utilizarea și a unor acte false) pentru a înainta acțiuni în instanțe cu sume considerabile, dar beneficiind de scutirea de la plata taxei de stat, prevăzută în alin.(2) al art.86 din CPC.

Reforma Taxei de stat și Laundromatul

Pe 20 mai 2010, la inițiativa lui Alexandru Tănase, ministru al Justiției în acea perioadă, Parlamentul adopta modificări la legea taxei de stat prin care mărimea taxei de stat se plafona la 25.000 lei pentru persoane fizice și 50.000 lei pentru persoane juridice.

Totodată se modifica art.85 alin.(4) din CPC, care stabilea: ,,În funcție de situația materială și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este scutită de către judecător (de către instanța judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei părți a ei.” Ambele modificări au intrat în vigoare pe 4 iunie 2010 și aveau drept argument facilitarea accesului la justiție.

„Pentru cei interesați, modificarea Legii taxei de stat s-a făcut pentru a facilita accesul la justiție. La litigiile cu valori mari, judecătorii „manevrau” și decideau ei cui să ofere scutire la taxă și cui nu. Multe persoane, în mod special societățile comerciale, se pomeneau în imposibilitatea de a plăți aceste taxe de stat, iar pentru scutire/eșalonare trebuia să te „înțelegi” cu judecătorul”, a susținea ulterior Alexandru Tănase.

Coincidență sau nu, dar la câteva luni după aceste modificări a început să funcționeze Laundromatul – schema moldovenească de spălarea a banilor rusești, operațiune prin care au trecut circa 22 de miliarde de dolari. Aici judecătorii impuneau plata taxei de stat, care în cazul unor pretenții de jumătate de miliard de dolari, era de doar 50.000 de lei. În cazul în care rămânea taxa de 3% din valoarea sumei, în buget urmau să ajungă sume enorme.

Fostul ministru al Justiției și președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase a negat însă că plafonarea taxei de stat ar fi fost făcută astfel încât să favorizeze o schemă precum a fost Laundromatul.