Parlamentul European a anunțat crearea Fondului European pentru Apărare, anunță France Presse și precizează că scopul acestei structuri este să ajute statele membre să își dezvolte capacitățile militare și să promoveze independența strategică a Uniunii Europene. În intervalul 2019-2020, Fondul va primi 500 de milioane de euro și ar urma să aibă alocate 13 miliarde de euro în bugetul european din perioada 2021-2027.

Criza refugiaților continuă să se afle printre temele principale ale agendei politice europene. Austria a anunțat că este pregătită să ia măsuri pentru a-și proteja granița de sud de migranții care nu ar mai putea intra în Germania, informează ziarul austriac The Local. În acest sens, cancelarul Austriei a declarat că dacă Berlinul decide să restricționeze intrarea de refugiați, Austria va face același lucru la granița cu Italia și Slovenia.

Sebastian Kurz a mai spus că se opune variantei de a oferi migranților posibilitatea de a solicita azil în Europa în timp ce se află pe „platformele regionale de debarcare“, pe care liderii UE au decis să le creeze în afara continentului, informează RAINews.Anunțul cancelarului austriac vine după ce Germania a planificat o serie de măsuri restrictive privind intrarea migranților, ca parte a unui acord pentru evitarea crizei politice din Berlin.

Le Soir amintește că printre propunerile făcute de cancelarul german, Angela Merkel, ministrului său de interne rebel, Horst Seehofer, figurează proiectul de a-i respinge spre Austria pe solicitanții de azil care vin în Germania și care nu pot fi retrimiși spre țara lor de intrare în UE. Italia ar fi avantajată dacă Austria ar reintroduce controalele la frontieră, a afirmat ministrul italian de Interne, citat de Il Giornale.

Într-un interviu televizat, Matteo Salvini a explicat că sunt mai mulți migranți care trec din Austria în Italia decât invers.

Tot din politica europeană, presa urmărește evoluția blocajului constituțional din Polonia. După ce Comisia Europeană a demarat, luni, procedura formală de sancționare a Poloniei din cauza legii privind funcționarea Curții Supreme de Justiție, despre care susține că subminează independența judiciară, președintele Tribunalului Suprem al Poloniei a avut o întâlnire cu președintele Andrzej Duda. Potrivit Rzeczpospolita, un consilier al președintelui a confirmat că șefa Tribunalului Suprem, Malgorzata Gersdorf, este pensionată începând de astăzi și că locul îi revine celui mai în vârstă judecător al Curții, Józef Iwulski.

În schimb, Malgorzata Gersdorf a anunțat că vine astăzi la muncă și că schimbările legislative înseamnă - cităm - "sfârșitul independenței organizaționale a Tribunalului Suprem".

Reuters comentează că prin modificările aduse la legile justiției, partidul PiS a preluat de facto controlul asupra întregului sistem juridic, inclusiv procurori și Curtea Constituțională. Una dintre modificări "va obliga mai mult de o treime dintre judecătorii Tribunalului Suprem să se pensioneze astăzi dacă nu primesc o prelungire de mandat din partea președintelui Duda, un aliat al partidului PiS", mai arată Reuters.

Presa internațională continuă să urmărească cele două fronturi principale pe care Statele Unite își poartă războaiele comerciale, anume Uniune Europeană și China. În contextul unor creșteri semnificative de taxe vamale anunțate de SUA la adresa Uniunii Europene și a unei replici similare a Bruxelles-ului, Franța recomandă forului comunitar să continue negocierea de acorduri bilaterale cu terțe state, care să depășească planul comercial și să includă aspecte precum clima, notează Le Point. Parisul recomandă Uniunii "negocierea de acorduri comerciale cu alte țări, cu condiția ca acestea să nu se opună multilateralismului, ca Statele Unite".

Aceste negocieri ar trebui "să depășească mizele pur economice" și "să integreze chestiunea fiscală, anume planul de acțiune al OCDE de luptă împotriva erodării bazei fiscale, dar și să se impună partenerilor drept condiție prealabilă ratificarea Acordului de la Paris privind clima", se arată în documentul trimis de Franța oficialilor europeni și citat de Le Point.

Pe frontul asiatic, SUA anunță o nouă măsură comercială la adresa Chinei, după sancțiunile și condițiile drastice de intrare pe piața americană impuse producătorului de componente de comunicații ZTE. De această dată, China Mobile, cea mai mare companie de telefonie mobilă din lume nu primește licență pentru a furniza servicii în SUA, anunță Bloomberg.

Administrația Trump a cerut Departamentului Comerțului să respingă cererea depusă de China Mobile încă din 2011 pentru a furniza servicii pe piața americană. "China Mobile are mai mulți clienți decât populația combinată a SUA și a Europei de vest. Administrația Trump nu este de acord cu intrarea pe piața americană a telecomunicațiilor, spunând că furnizorul de servicii de telefonie mobilă deținut de statul chinez ar constitui un risc de securitate națională". Nu pierdem din ochi nici dosarul nord-coreean, informații recente indicând că Secretarul de Stat american merge mâine la Phenian pentru a continua consultările privind denuclearizarea peninsulei.

Le Monde amintește că "este prima să vizită la Phenian după summitul istoric din 12 iunie între Donald Trump și liderul nord-coreean".