Care-i problema cu creditul pentru Dodon și rectificarea bugetului de stat? – o întrebare analizată de expertul Veaceslav Negru în Gazeta de Chișinău. El subliniază că Acordul de credit este pentru o sumă totală de 200 de milioane de euro, nu pentru 500 de milioane, cu se anunțase anterior. Expertul atrage atenția la prevederea că acest credit va fi oferit doar dacă nu vor exista datorii neachitate față de FR. Totodată, autorul subliniază că rata dobânzii este de 2% anual la un credit în euro. De fapt, acest credit pare a fi cea mai scumpă resursă creditară pe care R. Moldova o contractează în această perioadă. Resursele creditare aprobate de FMI pentru R. Moldova în valoare echivalentă de 235 de milioane de dolari SUA vor fi mai ieftine și pentru o perioadă de 30 de ani. Iar resurse în euro puteau fi accesate mai ieftin de la Bruxelles, dacă erau făcute și solicitările respective. Acordul se consideră intrat în vigoare din ziua recepționării prin canalele diplomatice a confirmărilor despre realizarea procedurilor interne (aprobare și ratificare a acordului). Deci, președintele Dodon a avut iar un fals-start și mai urmează câteva repetări pentru vizibilitate, ale președintelui și ale „sprijinului real” care deocamdată e doar angajament. Deci, Dodon și-a tras un credit pentru această perioadă electorală, așa cum a promis încă la sfârșit de 2019, concluzionează autorul.

„Creditul rusesc „Coordonat cu partea moldovenească” - Un nou jaf de miliarde cu implicarea lui Dodon și a Moscovei, titrează și Timpul. Este curios faptul că nici într-un acord de credit semnat de Federația Rusă, cu alte state, nu există clauze similare, potrivit cărora datoriile agenților economici din aceste state ar deveni datorii ale statului semnatar. Această clauză indică asupra unor dubii rezonabile, că în spatele acestui acord există niște aranjamente ascunse de ochii lumii, care prevăd anumite scheme și inginerii financiare. Creditul rusesc este deja perceput de opinia publică ca și „FURTUL MILIARDULUI 2”, comentează publicația.

Jurnal.md reține dezvăluirile politicianului Renato Usatâi, despre reînvierea schemelor de contrabandă cu țigări și rolul lui Dodon. Contrabanda de țigări prin schema Duty Free din Transnistria, creată și controlată de fostele autorități PDM, stopată pe timpul Guvernului condus de Maia Sandu, a fost reluată în februarie curent și ar fi controlată de președintele Igor Dodon și actualul Guvern. O declarație în acest sens a fost făcută de primarul de Bălți, Renato Usatâi, în cadrul emisiunii „Secretele puterii” de la Jurnal TV. El a făcut trimitere la un raport al SIS, din octombrie 2019, semnat de directorul instituției Alexandr Esaulenco, adresat premierului Maia Sandu, în care acesta o informa că mai multe companii aflate sub patronajul holdingului Sheriff din Transnistria au obținut licență de import a țigărilor. Renato Usatâi crede că și cei circa 1,5 milioane de euro confiscați la vama Leușeni cel mai probabil sunt bani proveniți din contrabanda de țigări.

Usatîi: Dodon a primit cetățenia altui stat în vara anului 2019 – titrează Cotidianul. Președintele Igor Dodon ar fi primit cetățenia unei alte țări în vara lui 2019, susține primarul de Bălți Renato Usatîi. El nu a negat informația că ar fi vorba despre cetățenia rusă, confirmând perioada în care în șeful statului a primit-o. Igor Dodon a negat anterior această informație.

Cotidianul publică fotografii care arată „Glamourul” spitalelor fără apă caldă și veceu defect vs. spitalul renovat al Cancelariei de Stat, cu televizor, aer condiționat și abajururi.

În ediția de joi, 23 aprilie, a Ziarului de Gardă citiți despre moșierul din satul de baștină al președintelui Igor Dodon.  

Aceeași publicație scrie despre ajutorul financiar din partea șefului statului care a divizat preoțimea din Republica Moldova. Ajutorul în valoare de 3000 de lei „din partea președintelui” distribuit înainte de Paște preoților Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove i-a divizat pe aceștia. În timp ce unii evită să vorbească sau spun că nu au auzit de un asemenea sprijin financiar, alți parohi recunosc că „președintele ne-a dat” și „toți preoții au primit”. Totuși, unii slujitori susțin că au refuzat donația, pentru că „vin alegerile”, nu au nevoie de „bani murdari” și „nu este bine să ne vindem sufletele pentru 30 de arginți”. Reprezentantul Mitropoliei a evitat să spună dacă știe despre o asemenea donație, dar a menționat că banii pot veni „din partea oricui” și „nu se face politică pe cazul dat”. Într-un răspuns oferit de Președinția R. Moldova este menționat că instituția nu a făcut donații de bani.

Tot în Ziarul de Gardă citiți despre amenzile de milioane pentru plimbări prin parc în timpul stării de urgență versus hotărârile judecătorești contradictorii.

Ziarul de Gardă mai relatează cum a contribuit izolarea socială la apariția inițiativelor de binefacere în țară și peste hotarele ei.

În aceeași ediție aflați de la un medic moldovean, care activează în Statele Unite ale Americii despre provocările sistemului de sănătate de peste ocean în această perioadă, despre decizia de a selecta cine moare și cine trăiește, despre presiunea asupra medicilor și despre cum va fi viața după COVID-19.