MAME DE ÎNCHIRIAT. TRAFIC CU SUFLETE DE COPII. O investigație publicată de Report.md scrie despre afacerile cu mame surogat, aflate în atenția Procuraturi militare a Ucrainei. Este vorba despre o clinică din Ucraina, creată de „cetățeni moldoveni care, concomitent, dețin și cetățenia Germaniei”, potrivit procurorului general al Ucrainei, Iurii Luțenko. Șeful clinicii „BioTexCom”, Albert Tochilovskyi, este acuzat de trafic cu nou-născuți, scrie Report.md.

”În Republica Moldova, nașterea cu o mamă surogat este interzisă în general. În România este interzisă dacă implică recompense financiare. Totuși, cererea și oferta sunt la cote înalte. Ucraina este, însă, un paradis în acest sens, iar clinici private fac bani frumoși din asta. (...) Mamele surogat au descris pentru Report.md și traumele prin care trec și pe care nu le conștientizează când primesc banii pentru a naște pentru alții”.

Ziarul de Gardă scrie despre încercările repetate ale lui Ilan Șor de a deschide benzinării duty-free care ”au devenit realitate după ce amendamentul propus de un deputat „neafiliat” a fost votat în legislativ în lipsa unei expertize anticorupție, în lipsa dezbaterilor în plenul Parlamentului și în lipsa unui aviz al Guvernului. Ca tabloul să fie complet, legea a fost promulgată de președintele Igor Dodon fără ca acesta să-i cunoască esența”, subliniază publicația. Ziarul de Gardă mai publică astăzi

ultimul episod din seria de articole despre schema prin care primăria municipiului Chișinău a fost deposedată de zeci de terenuri care valorau peste 100 de milioane de lei.

”La Chișinău se conturează o super-țeapă, cu participarea Bucureștiului”, titrează Cotidianul, citându-l pe expertul de la București, Sorin Ioniță, director al Expert-Forum din România.

„Blue Air s-a băgat într-un consorțiu cu „niște investitori moldoveni” (!?) și a câștigat privatizarea Air Moldova, compania aeriană de stat. Tranzacția nu e doar opacă (perioada de depus oferte a fost de o lună fără anunțuri în piața globală), dar și lipsită de noimă: Blue Air are Boeing, Air Moldova are un zarzavat de avioane, numai Boeing nu; rutele nu se pupă, e o zonă de business „grea” unde Blue n-are nici o experiență; taxele pe pasager la aeroportul Chișinău sunt printre cele mai mari din regiune (că trebuie să alimenteze conturile concesionarului din Rusia, de fapt un mare pâra-ndărăt cu oligarhia moldoveană); Blue bagă banul, dar ia doar 49%, etc. Nimic nu se leagă”, spune Sorin Ioniță.

Expertul mai subliniază că ”lumea la Chișinău suspectează că Blue Air, ea însăși o companie de familie, destul de opacă financiar, e folosită ca bidon pentru transferul unor active de stat ale Moldovei în mânuțele private ale apropiaților regimului”.

Silviu Tănase vine cu o replică în Timpul referitoare la situația postului de televiziune 10TV, de unde și-au dat demisia mai mulți jurnaliști, din cauza publicării unei știri critice asupra guvernării, care nu ar fi ”corespuns politicii editoriale”. El subliniază că postul are o politică editorială echidistantă față de toți actorii politici, fără  „liste negre” și „liste albe”.

Silviu Tănase mai precizează referitor la jurnaliștii care și-au anunțat demisiile: ”Aceste persoane nu au fost niciodată angajate la PP TIMPUL de DIMINEAȚĂ și, prin urmare, nu aveau cum să fie concediate. TIMPUL suportă logistica necesară pentru existența 10TV, iar partenerii noștri din România aveau misiunea de a asigura postul cu oameni”, mai scrie Silviu Tănase.

Și tot despre situația presei scrie Aneta Gonța pe pagina Centrului pentru Jurnalism Independent, Media-Azi. Analizând timp de o lună programele de știri de la postul public de televiziune, autoarea se întreabă ”Quo vadis, Moldova 1?” și concluzionează: ”Postul public de televiziune cade în capcana întinsă de politicieni”

”În luna septembrie 2018, descoperim un tablou care mai degrabă ne sfidează inteligența. Principalul buletin de știri de la Moldova 1 s-a erijat în purtătorul de cuvânt al autorităților, în special al Parlamentului și al Guvernului, constituindu-se în mare parte din comunicatele de presă emise de aceste instituții, opiniile funcționarilor date în loc de lead al știrii, promisiuni (aproape electorale) ale autorităților, sau cifre „netraduse” în limbajul consumatorului de informație. Nicio ediție a Mesagerului difuzată între 1 și 30 septembrie nu s-a remarcat ca fiind orientată spre interesul cetățeanului prin difuzarea informațiilor venite dinspre autorități”, conchide Aneta Gonța.