Contactată de IPN în contextul Zilei Internaționale a Copiilor Străzii, care este marcată pe 21 martie, Silvia Lașcu a spus că acești copii ajung în stradă pentru că nu au acasă confort psihologic, nu există o comunicare bazată pe prietenie dintre copil și părinte. „Atunci când copilul nu este înțeles, nu îi este respectată opinia, nu este ascultat, nu este acceptat ca personalitate, el va căuta în altă parte să se poată să se exprime. El consideră că în stradă, printre semenii săi, va fi înțeles și tratat așa cum își dorește. Unii părinți aplică violența fizică, verbală, în reacție cu copiii, dar acestea sunt practici învechite de educație, iar copiii ajung deseori să fie neglijați sau insultați. Unii copii sunt afectați și de migrația părinților, ei rămân deseori în grija bunicilor, care nu pot face față perioadei dificile de adolescență și preadolescență”, a subliniat Silvia Lașcu.

Silvia Lașcu a adăugat că există copii care evadează de acasă pentru o aventură sau pentru că vor să fie liberi în acțiuni. „Fug de obligații și responsabilități. Ei știu că acasă sunt nevoiți să respecte niște reguli, însă în stradă ei fac ce doresc, se simt importanți și independenți și fără a fi nevoiți să asculte de cineva. Acești copii fac parte atât din familii sărace, cât și din familii cu un nivel mediu de trai”, a specificat Silvia Lașcu.

Mariana Frunză, managerul Complexului de servicii sociale pentru copii în situație de stradă, a detaliat că o bună parte a copiilor aduși în instituția respectivă sunt din afara capitalei, inclusiv din familii în care părinții fac abuz de alcool, în care există un concubin care se poartă urât cu copilul sau situații în care copiii de la sate fug la oraș, în căutarea unei aventuri. Potrivit Marianei Frunză, riscul de a pleca de acasă există și în timpul orelor online, pentru că mama sau tata nu tot timpul își controla copiii, fiind la serviciu, iar copiii aflându-se acasă singuri.

Potrivit managerului, cel mai des pleacă de acasă adolescenții, de la 14 la 17 ani, iar printre ei sunt mai mulți băieți decât fete. Copiii ajunși la Complexul de servicii sociale pentru copii în situație de stradă sunt consultați de psiholog, psihopedagog, asistent social, iar autoritatea tutelară lucrează în paralel cu părinții sau reprezentanții legali ai copiilor. În cazul în care părinții își asumă obligațiile părintești, copilul este reîntors în familie, iar dacă nu  – este plasat în diverse servicii sociale, iar părinții pot fi lipsiți de drepturi părintești. De la 12 ianuarie anul curent, complexul amintit prestează și servicii pe timp de noapte.

Potrivit datelor poliției, anual peste 800 de copii și adolescenți abandonează  domiciliul sau altă formă alternativă de plasament, dintre care mai mult de 600 de pleacă din propria familie, iar peste 200 fug din instituțiile în care au fost plasați.