Cine și ce garantează alegerile libere și corecte? Dezbateri IPN

  • 09 Octombrie 16:16
Cine și ce garantează alegerile libere și corecte? Dezbateri IPN

Republica Moldova are nevoie foarte mult de alegeri prezidențiale libere și corecte. Un prim argument ar fi evitarea situațiilor de criză și instabilitate cu manifestări violente cum au loc în Kârgâzstan sau nu atât de violente, dar foarte masive din Belarus, provocate de alegeri corectitudinea cărora a fost contestată de societate. Despre de cine și de ce depinde ca alegerile prezidențiale care se așteaptă a avea loc la 1 noiembrie 2020, să fie libere și corecte, au discutat experții invitați la dezbaterile publice: „Cadrul legal garantează alegeri libere și corecte? Cine garantează aplicarea corectă a cadrului legal?”, organizate de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, susține că „alegerile reprezintă cel mai complex proces democratic”, pentru că în timpul alegerilor are loc convergența tuturor funcțiilor instituțiilor statului. Constituția consfințește alegerea instituțiilor statului și spune cine are dreptul să participe la aceste alegeri. Codul Electoral doar dezvoltă aceste principii constituționale. Procesul electoral se desfășoară în câteva luni de zile, timp în care observatorii naționali, internaționali, oricine este interesat, poate, în această perioadă foarte scurtă, vedea toată fațada democratică sau anti-democratică a unei societăți. Astfel, alegerile sunt vizate în Constituție, Codul Electoral, Codul serviciilor audiovizuale, Codul Penal, Codul Contravențional, legislația privind protecția datelor cu caracter personal etc. În cazul alegerilor din Republica Moldova, menționează expertul, există fenomene specifice, legate de votul cetățenilor din regiunea transnistreană, care nu e controlată de organele constituționale, precum și de faptul că o treime din cetățenii cu drept de vot ai țării, cea mai activă și competentă parte a societății este peste hotare.

Potrivit lui, actorii cu atribuții pentru adaptarea cadrului legal electoral sunt Parlamentul, Guvernul, Comisia Electorală Centrală (CEC), Consiliul Audiovizualului, judecătorii etc. Responsabili de respectarea cadrului legal sunt organele de drept și CEC, care are atribuții conform Codului Electoral, de a rezolva litigiile cu caracter electoral care nu cer implicare poliției sau Procuraturii. În opinia lui Igor Boțan, alegerile trebuie să fie corecte pentru asigurarea stabilității politice în țară și pentru asigurarea legitimității puterii. Integritatea procesului electoral înseamnă toate aspectele unui proces electoral, începând cu legislația, care este una pertinentă și asigură alegerea în funcții reprezentative a persoanelor votate de cetățeni. Al doilea lucru când se vorbește despre alegeri libere și corecte ține de integritatea procesului electoral, iar monitorizarea amplă a procesului electoral este binevenită.

 

Pavel Postica, director de program al Asociației Promo-LEX, consideră că atunci când se vorbește despre cadrul legal electoral, nu poate fi vorba doar despre două categorii de documente - legislație sau acte normative bune sau defectuoase - există și categoria de mijloc. Potrivit lui Pavel Postica, în legislația Republicii Moldova există prevederi electorale cu care Moldova se poate mândri, inclusiv în raport cu alte state din UE, dar există și prevederi defectuoase care, pe alocuri, umbresc realizările pozitive, în special, în urma punerii în practică a prevederilor respective. „Cât de mică sau defectuoasă ar fi o prevedere, dacă pe seama ei se speculează foarte mult sau, din contra, este pusă în aplicare cu rea-credință, noi riscăm să viciem tot produsul sau tot procesul electoral”.

Principalele aspecte negative ale legislație electorale, în opinia directorului de program Promo-LEX, sunt aceleași care au fost subliniate de Curtea Constituțională în 2016. Este vorba despre: votul peste hotare, votul alegătorilor din regiunea transnistreană prin prisma transportării acestora și coruperea alegătorilor, implicarea neonestă a prestatorilor media, ONG-urilor, cultelor religioase și soluționarea contestațiilor. Acum câțiva ani. spune el, voința alegătorilor a fost aruncată la gunoi de câțiva judecători care au decis că anumite prevederi legale sunt defectuoase sau anumite acțiuni ale unui concurent electoral nu se încadrează în prevederile legale. „Din punctul meu de vedere, aceasta este partea cea mai proastă în punerea în aplicare a legislației din Moldova, pentru că, oricât de bună ar fi legislația, cu regret, când există dorință de a o pune în aplicare cu rea-credință, noi riscăm să ajungem la rezultate total neașteptate sau dezastruoase”, a adăugat Pavel Postica.

 

Managerul de proiecte la Comunitatea WatchDog, Valeriu Pașa, este de părere că legislația electorală a Republicii Moldova este una destul de performantă, adaptată realităților, nu e ideală, dar totuși cu excepții punctuale care au rămas restante din trecut. „Ne aducem aminte de seria de constatări ale Curții Constituționale, ne aducem aminte de constatările observatorilor naționali și internaționali în special după alegerile din 2016 care au rămas în mare parte nesoluționate. Acele modificări, ajustări la legislație care s-au cerut atunci, nu s-au aplicat. Cel mai trist, este că, în privința alegerilor prezidențiale de acum, Parlamentul nu a făcut nimic pentru a le adapta la situația pandemică, lucru care era necesar. S-a mers pe o logică electorală în interesul unui concurent electoral și în detrimentul altuia și nu a fost scos în față interesul alegătorilor”, a spus el..

Potrivit lui, este vorba și despre recomandarea de a desfășura procesul electoral timp de două zile sau cel puțin doar în diasporă, or, deschiderea unui număr adecvat de secții de votare, acolo unde vin muți alegători, în diasporă și în țară, nu ar implica costuri foarte mari. „Mai este și atitudinea diferențiată la nivel de legislație față de aceste alegeri. Nu este clarificată problema procedurii, regulilor precise privind deschiderea secțiilor de peste hotare. Ne-am ales cu faptul că CEC a decupat de pe unde a putut lucruri care de principiu i-au intrat în planul inițial, iar numărul de secții de votare decis pentru străinătate insuficient, din perspectiva pandemiei, pentru a evita aceste aglomerări”. Până astăzi, susține Valeriu Pașa, nu s-a rezolvat problema secțiilor de votare de peste hotare cu caracter permanent din afara serviciilor diplomatice. Până acum adresele secțiilor de vot nu sunt publicate. Potrivit lui, acestea sunt niște detalii care nu trebuie în mod obligator să se regăsească în legislația electorală, dar, având în vedere circumstanțele din practica trecută de tristă faimă, poate ar fi cazul să fie.

 

Dezbaterile publice: „Cadrul legal garantează alegeri libere și corecte? Cine garantează aplicarea corectă a cadrului legal?”, sunt ediția a 155-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Piese pe alese
Meteo Chișinău
2
Ceață
Umiditate:100 %
Vint:4,1 m/s
Sun
0
Mon
-2
Tue
1
Wed
6
Thu
9

Curs oficial BNM 22 August 2020

MDL RATĂ TREND
EUR 19.6967 -0.0000
USD 16.6356 -0.0000
RON 4.0711 -0.0000
UAH 0.6064 -0.0000
RUB 0.2255 -0.0000
Arhivă Radio Chișinău