Întrebată dacă vede posibilitatea unei integrări în UE după modelul Ciprului divizat, Maia Sandu a răspuns: „Va trebui să discutăm despre asta”. Problema „importului de conflicte” în UE odată cu o nouă extindere, pe care unii oficiali o văd posibilă în jurul anului 2030, constituie una din temele cele mai sensibile ale discuțiilor preliminare legate de primirea unor noi membri ca Ucraina, Moldova sau țările din vestul Peninsulei Balcanice.

Șefa statului a mai spus în interviul pentru Europa Liberă că eliminarea din competiția electorală a politicienilor din Partidul Șor a fost un răspuns la tentativa acelei grupări de a cumpăra cu bani murdari, din Rusia, voturile alegătorilor. Lupta cu corupția începe, în Moldova, cu lupta împotriva corupției politice. Maia Sandu s-a aflat la Praga cu ocazia celei de-a 27-a ediții a conferinței internaționale Forum 2000, inițiată în anii 1990 de fostul președinte ceh Václav Havel. Ea a vorbit în deschiderea reuniunii, luni, imediat după președintele țării-gazdă, Petr Pavel. Discursul ei a fost despre cum agresiunea rusească împotriva Ucrainei ar fi creat o nouă „cortină de fier” în Europa, obligând țările să aleagă de care parte doresc să fie. „Nu ne abandonați!”, a rugat în final președinta.

Ziarul de Gardă reține declarația Maiei Sandu, la Praga: „Extinderea UE este o investiție în securitatea întregului continent”. Președinta R. Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit cu omologul său ceh, Petr Pavel, în cadrul vizitei oficiale în Republica Cehă. Petr Pavel a menționat că Cehia sprijină intrarea Moldovei în Uniunea Europeană.

Într-un INTERVIU pentru Ziarul Național, Cosmin Dinescu, șeful Misiunii de Parteneriat a UE în R. Moldova în Moldova, își exprimă „convingerea fermă că, peste doi ani, instituțiile statului și societatea vor fi capabile să facă față atacurilor, amenințărilor hibride și tentativelor de destabilizare”. Misiunea de Parteneriat a UE în R. Moldova (EUPM Moldova) este condusă de Cosmin Dinescu, diplomat român de carieră, cu o experiență de peste 20 de ani, care a vorbit în cadrul unui interviu oferit Ziarului NAȚIONAL despre cele mai mari breșe de securitate ale statului nostru și cum suntem ajutați să ne putem apăra de elementele războiului hibrid. Amenințările hibride reprezintă un risc major pentru securitatea națională, iar aceste amenințări îmbracă forme diferite: dezinformare și propagandă rusă, alimentarea de narative false despre UE și statele sale membre, atacuri cibernetice sau interferențe ilegale în procesele electorale sau în viața politică de la Chișinău, a atenționat Cosmin Dinescu.

Ziarul Național reține și declarația ministrului Energiei de la București, care afirmă că România are o cantitate suficientă de gaze pentru a trece cu bine iarna ce vine fără importuri: Dacă iarna va fi grea, R. Moldova poate conta pe ajutorul României. Gradul de umplere al depozitelor de înmagazinare gaze este în prezent de 100,6% și, cu ceea ce va mai produce România în sezonul rece, ar trebui, într-un scenariu moderat, să-i permită statului vecin să treacă peste iarna care vine fără importuri, a declarat, luni, într-o conferință de presă, ministrul Energiei de la București, Sebastian Burduja. El a subliniat că, dacă iarna va fi foarte grea și dacă Republica Moldova va solicita sprijinul României la un nivel care să nu poată fi acoperit din stocuri și producție, există opțiunea de a lua gaze din Azerbaidjan sau de a recurge la o eventuală achiziție de gaze naturale lichefiate.

Chișinăul își sporește controlul pe segmentul transnistrean de frontieră cu Ucraina la punctul de trecere pentru trafic feroviar „Novosavițkoe – Cuciurgan”, scrie Zona de Securitate. Pe 13 octombrie, Guvernul de la Kiev a decis să redeschidă punctul feroviar de trecere a frontierei cu Republica Moldova, pe segmentul transnistrean. Ulterior, printr-un comunicat de presă, Guvernul de la Chișinău a informat că pe acest segment, controlul postului va fi asigurat de autoritățile ambelor țări, în scopul fluidizării traficului de mărfuri. Anunțul despre demararea controlului comun pe segmentul transnistrean de frontieră aduce mai multă lumină asupra deciziei Tiraspolului de a asigura cu pază, înarmată în regim de 24/24, perimetrul de cale ferată între punctul Pervomaisc și satul Hagimus, scrie portalul Zona de Securitate, care urmărește evenimentele din această zonă.