Chișinăul închide o sursă de finanțare a separatiștilor (Revista presei)
-
11 Ianuarie 09:27
Chișinăul închide o sursă de finanțare a separatiștilor. Jurnalistul Vitalie Călugăreanu scrie într-o analiză pentru DW că administrația separatistă pro-rusă de la Tiraspol vrea să zădărnicească prin șantaj și represalii încercarea Chișinăului de a readuce regiunea transnistreană în câmpul constituțional al Republicii Moldova. Pe 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod Vamal al Republicii Moldova, votat de Parlament în 2021, care anulează toate facilitățile oferite anterior companiilor transnistrene.
Pe 5 ianuarie, șeful administrației ilegale de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, cu steagul Rusiei pe fundal, a publicat o adresare video către autoritățile de la Chișinău în care, vădit iritat, a recurs la etichetări și intimidări verbale. El a spus că acțiunile Chișinăului ar putea conduce inclusiv la o „posibilă escaladare a situației” la Nistru. În paralel, presa din Rusia i-a oferit lui Krasnoselski spații generoase în care acesta atacă Chișinăul. Totodată, Tiraspol a anunțat reactivarea tradiționalelor pârghii prin care administrația separatistă presează Chișinăul. Agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei a schimbat radical datele privind geopolitica regiunii. Influența Moscovei asupra Republicii Moldova a scăzut dramatic, fapt ce creează premise nebănuite privind reglementarea politică a conflictului transnistrean, susține analistul Anatol Țăranu. El sugerează autorităților de la Chișinău să facă următorul pas, să reacționeze la acest șantaj prin restricționarea deplasărilor tuturor funcționarilor regimului separatist prin teritoriul Republicii Moldova și impunerea sancțiunilor holdingului „Sheriff”. Asta ar însemna ruinarea economică a imperiului separatist construit de Rusia în stânga Nistrului, scrie DW.
Ziarul de Gardă prezintă dezvăluirile unei voluntare implicate în proiectul „Indexarea pensiilor” inițiat de controversatul om de afaceri, judecat în mai multe dosare în R. Moldova, Veaceslav Platon. Potrivit fostei activiste, proiectul are scopul de a pune bazele unui partid politic, condus și coordonat de Veaceslav Platon de la distanță.
Aderarea la UE implică un proces riguros de negocieri și reforme pentru ca țările candidate să-și alinieze instituțiile la standardele UE. Prima ediție a Ziarului de Gardă are o nouă rubrică în anul 2024 – UE pe înțelesul cititorilor, despre cele mai importante aspecte legate de Uniunea Europeană, inclusiv istoria sa, instituțiile, politicile și beneficiile acesteia.
Autoritățile moldovenești vor trebui să încheie, până la finele lunii martie curent, cele trei restanțe la recomandările Comisiei Europene din luna iunie 2022 și anume numirea în funcție a conducătorilor instituțiilor-cheie din domeniul justiției, a procurorului general și consolidarea instituțiilor anticorupție, inclusiv prin crearea Tribunalului Anticorupție, a explicat expertul Mihai Mogîldea, directorul-adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), într-un interviu publicat de Anticoruptie.md. Totodată, vor trebui finalizate și unele măsuri asumate pentru realizarea planului privind deoligarhizarea. „Pe aceste trei capitole va începe procesul de screening propriu-zis în luna ianuarie, dar și pe celelalte. Asta înseamnă că accentul va cădea pe aceste domenii într-un mod sau altul în 2024”, a spus Mogîldea. Totodată, el a subliniat că și consolidarea instituțiilor și a capacităților ce țin de securitatea națională la fel ar trebui să fie o prioritate, urmând a fi adoptate o serie de documente sectoriale la Strategia Națională de Securitate.
Părinți din Chișinău vor protesta: „Primăria cheltuiește o groază de bani pe concerte, dar economisește pe copii”, titrează Europa Liberă. Asociația „Părinți solidari” va organiza sâmbătă, 13 ianuarie, un protest împotriva deciziei Primăriei Chișinău de a suspenda finanțarea grupelor cu program prelungit în clasele primare. Mai multe organizații au cerut autorităților locale să-și revadă de urgență decizia. „Este o rușine pentru Primăria municipiului Chișinău, care are un buget anual de circa 7 miliarde de lei, să nu poată aloca 60-70 de milioane pentru grupele cu program prelungit. Această decizie va înrăutăți considerabil situația familiilor social-vulnerabile și a celor cu mulți copii. Chiar de vor fi instituite grupe cu program prelungit cu plată, părinților le va fi complicat să facă față cheltuielilor”, a spus, într-o conferință de presă, președinta executivă a asociației „Părinți Solidari”, Ala Revenco. Pe 3 ianuarie, șeful Direcției Educație, Andrei Pavaloi, a semnat un ordin prin care a fost sistată finanțarea activității grupelor cu program prelungit la clasele primare din școlile municipiului Chișinău, din cauza că nu sunt suficienți bani în bugetul municipal. Chișinăul, de fapt, nu are încă aprobat un buget pentru anul 2024, acesta fiind unul dintre subiectele disputelor dintre fracțiunea PAS și primarul Ion Ceban, notează Europa Liberă.