La baza cererii a fost un litigiu succesoral aparut între reclamant și mama sa. Potrivit reclamantului, compania Moldtelecom i-a transmis mamei sale și avocatului acesteia mai multe descifrări ale convorbirilor sale telefonice lunare, scrie BIZLAW. Descifrările au fost acordate pe perioada septembrie 2001-februarie 2002 și conțineau numere apelate, data, ora, durata și costul apelurilor efectuate de către reclamant. Mama reclamantului a utilizat descifrările telefonice ca probe în cadrul litigiului, pentru ca instanța să respingă cererea reclamantului privind scutirea de la plata taxelor judiciare.

Reclamantul a atacat în instanță compania Moldtelecom, invocând că a avut de suferit în urma divulgării descifrărilor convorbirilor, fiindu-i încălcat dreptul la viață privată. Judectoria Buiucani a respins cererea reclamantului. La fel și Curtea de Apel. Reclamantul a depus recurs și Curtea Supremă de Justiție a respins acțiunea, precizând că în conformitate cu articolul 15 din Legea cu privire la avocatură (în vigoare la perioada de referință), avocatul mamei sale a fost îndreptățit să solicite informațiile în cauză de la compania Moldtelecom.

În fața CtEDO, reclamantul s-a plâns că divulgarea descifrărilor telefonice a constituit o încălcare a dreptului său la respectarea vieții sale private și a corespondenței. În acest caz, Curtea a considerat că divulgarea, fără acordul reclamantului, a datelor cu caracter personal referitoare la serviciile de telefonie fixă furnizate și utilizarea acestora împotriva sa în procedura civilă a constituit fără dubii o ingerință în dreptul reclamantului la respectarea vieții sale private și a corespondenței, în sensul articolului 8 din Convenție.

Reclamantul a pretins 51.000 de euro, drept prejudiciu material. Acesta a precizat că suma corespunde cotei sale dintr-o clădire care a făcut obiectul unor litigii imobiliare între el și mama sa, și a pretins că a pierdut dreptul de proprietate asupra bunului la încheierea procedurii în care descifrările telefonice au fost folosite ca mijloace de probă.

La fel, a solicitat 5.000 de euro, drept prejudiciu moral. Curtea nu a identificat nicio legătură de cauzalitate între încălcarea articolului 8 din Convenție și prejudiciul material pretins și a respins pretenția dată. Cu toate acestea, a considerat că este necesar să se acorde reclamantului 3.000 de euro pentru prejudiciul moral și 2.000 de euro – costuri și cheltuieli.