PAS solicită PG și CNA să investigheze donațiile primite de partidul lui Ion Ceban în campania electorală locală, scrie Ziarul de Gardă. Câțiva consilierii municipali ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au depus marți, 19 decembrie, un denunț la Procuratura Generală (PG) și la Centrul Național Anticorupție (CNA) în contextul unei investigații jurnalistice publicate de TV8, privind „ilegalitățile identificate” în procesul de colectare a banilor pentru campania electorală la alegerile locale din municipiul Chișinău. „Câți bani din cele 2,8 milioane de lei – Ion Ceban i-a adunat ilegal pentru partidul său la alegerile locale din 5 noiembrie în timp ce majoritatea donatorilor la partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN) sunt lucrători din subordinea Primăriei Chișinău?”, se arată într-un comunicat de presă publicat de PAS, citat de Ziarul de Gardă.

Zona de Securitate, o publicație specializată pe situația din regiunea transnistreană, scrie despre „Pachetul Berlin PLUS: Ce s-a ales din cele OPT înțelegeri Chișinău – Tiraspol din 2016”. Pachetul „Berlin Plus” conține mai multe înțelegeri și măsuri negociate în cadrul reglementării conflictului transnistrean. A fost denumit astfel, deoarece multe negocieri au avut loc la Berlin. Pachetul se referă la opt aspecte cheie, ce vizează relația dintre cele două maluri - redeschiderea podului între localitățile Gura Bîcului și Bîcioc; Apostilarea diplomelor universitare transnistrene; Funcționarea școlilor cu predare în grafia latină din regiune; Accesul fermierilor moldoveni la terenurile lor agricole; Participarea vehiculelor din regiune în traficul internațional; Ecologie; Telecomunicații; Dosarele penale și libertatea de circulație, amintește Zona de Securitate. Jurnalista Irina Tabaranu constată că au existat perioade în care s-a încercat sabotarea deciziilor protocolare din pachetul „Berlin Plus”. Cel mai vizibil a fost în pandemie, când regimul de la Tiraspol a decis, sub paravanul riscului de răspândire a COVID-ului, să ignore deciziile din acest pachet. În special, este vorba de cele vizând dreptul la proprietate și transporturile în privința cărora există mai multe angajamente asumate de Tiraspol. Deoarece o bună parte din protocoalele „Berlin Plus” au fost semnate „la pachet”, este evident că pe unele dosare, cum ar fi cele legate de școlile cu predare în limba română și accesul fermierilor la terenurile agricole, Tiraspolul nu are interes pentru implementarea prevederilor. Prin urmare, folosește și va folosi orice pretext pentru a sabota respectarea celor două decizii protocolare, constată Zona de securitate.

Cât de „apărată” intră R. Moldova în 2024 și cum și-a modernizat armata în 2023, un subiect analizat de Europa Liberă. În anul 2023, Armata Națională s-a întărit cu transportatoare blindate, mitraliere, drone și urmează să mai obțină un radar de monitorizare a spațiului aerian. Bugetul pentru apărare va ajunge în 2024 la aproape 2 miliarde de lei, dar tot insuficient rămâne. Din cauza schimbărilor geopolitice, bugetul pentru apărare al Republicii Moldova a crescut, urmând să ajungă în 2024 de aproape patru ori mai mare decât în 2013. Însă cheltuielile alocate pentru acest sector nu au atins încă procentul dorit de conducerea Ministerului Apărării, de 1-2% din Produsul Intern Brut, acum fiind de 0,65%. În bugetul de stat pentru anul 2024, guvernarea a programat 1,96 miliarde de lei pentru sectorul de apărare, cu 262 de milioane de lei mai mult față de anul 2023. Cu toate acestea, suma alocată este cu 3 miliarde de lei mai mică decât necesarul anual al Republicii Moldova care ar făcea-o să scape de armamentul sovietic și să dezvolte Armata Națională conform standardelor internaționale, scrie Europa Liberă.

La Chișinău și Kiev a renăscut speranța, scrie analistul Iulian Chifu într-un editorial pentru Deschide.md, comentând decizia UE de deschidere a negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. De acum înainte nu lipsește decât o revenire solidă a economiei Republicii Moldova, ajutoare și compensări și ajutoare europene cel puțin la același nivel ca în ultimii doi ani și mai ales reforme solide, care să înceapă să se resimtă la nivelul populației. Până la începutul lui noiembrie 2024, la alegerile prezidențiale, aceste lucruri trebuie contabilizate pe seama președintelui pro-european Maia Sandu, tot așa cum o confruntare mult mai relevantă va avea loc în iunie 2025 la alegerile generale, cu miză cel puțin la fel de importantă în privința continuității orientării strategice și a perspectivelor europene ale Chișinăului, scrie autorul.