”Cântăreții, chiar dacă au un public numeros, nu sunt scutiți de obligația de a respecta legislația – a statului în care locuiesc și a statelor pe care le vizitează pentru a cânta. Ei nu trebuie să cânte pentru politicieni, pentru exerciții electorale, pentru spălare de bani sau de imagine, pentru propagarea crimelor, a războiului și a corupției. Cântăreții trebuie să poarte și răspundere nu doar să să strângă bani, căpșuni și aplauze” este concluzia editorialului din Ziarul de Gardă.

”FSB-iști pensionați, în spatele conferinței „de pace” de la Bratislava, la care a fost și Igor Dodon” titrează într-un articol Europa Liberă.

Unul dintre organizatorii așa-numitei conferințe pentru pace organizată la 20 iunie în Bratislava, la care a participat și Igor Dodon, este un pretins institut de cercetare din Rusia, ticsit cu foști ofițeri ai KGB, SVR și FSB.

Politiciana din Slovacia Ľubica Karvašová, membră a Parlamentului European, a fost cea care a semnalat pe rețele cine se află în spatele „conferinței de pace” de la Bratislava. Într-o convorbire telefonică, ea  a spus Europei Libere că, în cei 13 ani de experiență în diplomație, a aflat despre eforturile serviciilor secrete rusești de a „mobiliza” în acest fel suporterii Kremlinului din străinătate.

Trei autori de limbă română, în finala Premiului Literar al Europei Centrale ANGELUS 2024: Oleg Serebrian și Tatiana Țîbuleac, printre finaliști” notează Ziarul Național.

Din cele 120 de volume calificate inițial, juriul a selectat 14 printre ele trei ale unor scriitori din România și Republica Moldova. Oleg Serebrian (Pe contrasens), Tatiana Țîbuleac (Grădina de sticlă) și Cătălin Mihuleac (America de peste pogrom)

Potrivit Institutului Cultural Român de la Varșovia, anunțarea listei celor 14 cărți finaliste în concursul pentru Premiul Literar al Europei Centrale ANGELUS reprezintă „un succes enorm pentru literatura de limbă română, tradusă în Polonia, și o recunoaștere a valorilor ei pe plan european”.

Doar aproximativ 14 la sută din copii cu vârsta de la 0 la trei ani merg la o creșă publică sau beneficiază de alte forme de îngrijire din partea statului, afirmă ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu într-un interviu pentru Jurnal Tv, după anunțul de ieri al autorităților de lansare a unui concurs pentru crearea și extinderea creșelor publice.

În același interviu aflăm și răspunsul ministrului la întrebarea: De ce astăzi salariile din Republica Moldova continuă să fie mici?