Candidatul PAS la funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu, deține trei cetățenii (Revista Presei)
-
21 Octombrie 09:35

Presa de la Chișinău relatează despre declarațiile făcute aseară în cadrul unei emisiuni TV de candidatul PAS la funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu, și reține comentarii privind situația opoziției parlamentare din Republica Moldova. Alte articole se referă la așteptările față de activitatea noului Parlament, la poziția Ucrainei privind situația din regiunea transnistreană, dar și la reacțiile Moscovei după aprobarea noii Strategii Militare a Republicii Moldova.
Candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate la funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu, deține trei cetățenii – a Republicii Moldova, a României și Statelor Unite ale Americii. El a confirmat informația luni, 20 octombrie, în cadrul unei emisiuni de la TV8, menționând totodată că i s-a oferit și cetățenia franceză, dar a refuzat-o din motiv că „ar fi fost prea mult”. Alexandru Munteanu deține cetățenia americană din anul 2006. El a precizat că, inițial, întreaga sa familie a obținut Green Card, în perioada în care activa la Banca Mondială. Totodată, el a subliniat că deținerea mai multor cetățenii nu contravine legislației nici a R. Moldova, nici a Statelor Unite.
„Dodon și Voronin au distrus noțiunea de opoziție în Republica Moldova”, spune Alexandru Tănase, potrivit unui articol publicat de Cotidianul.md. Invitat la o emisiune de la One TV, fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, i-a catalogat pe unii lideri drept „mofturoși” și lipsiți de respect față de lege și democrație, afirmând că în actualul Parlament nu există o opoziție autentică, capabilă să asigure un echilibru real al puterii. Alexandru Tănase a comentat decizia lui Vladimir Voronin de a refuza să inaugureze ședința de constituire a noului Parlament, conform protocolului. „Vladimir Voronin nu este un om capricios, este o persoană care nu are un elementar respect pentru lege, pentru procedurile democratice și legislative. El consideră că a fost un președinte excepțional și că, în momentul când a demisionat, s-a închis absolut tot. Țara asta nu mai contează, totul este subordonat ambițiilor și mofturilor acestui personaj”, a declarat fostul președinte al Curții Constituționale. Alexandru Tănase a făcut și o trecere la decăderea PCRM, sugerând că fostul partid de guvernământ a ajuns o umbră palidă a ceea ce a fost cândva și s-a arătat pesimist în privința unei noi opoziții sănătoase.
În noul Parlament vor fi mai multe dezbateri, dar nu vor fi prea constructive, titrează Jurnal.md. În noul Legislativ va fi și mai mult pluralism politic, și mai multe dezbateri, dar, în mare parte, acestea vor fi discuții de dragul discuției, din moment ce PAS are majoritate parlamentară și nu are nevoie de un consens cu alte formațiuni pentru a obține voturi. Cert e că noul legislativ va trebui să îndeplinească promisiunea făcută cetățenilor, de avansare a negocierilor de aderare la UE, de creștere economică și de a pune în prim plan interesul național referitor la aderare și pacea în regiune. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul emisiunii Ora Expertizei de la Jurnal TV. Eugen Muravschi, expert WatchDog, a menționat că regretă că politicieni cum sunt Vladimir Voronin sau Zinaida Greceanâi se vor regăsi în noul legislativ, mai ales că Zinaida Greceanâi va deschide sesiunea Parlamentului. Marcela Adam, deputată PAS, a reiterat că acest Parlament va trebui să îndeplinească promisiunea făcută cetățenilor despre parcursul european și avansarea negocierilor pentru aderare la UE.
„Ucraina poate opri orice provocare din Transnistria, iar Tiraspolul știe acest lucru, a fost atenționat”, spune la RFI ambasadorul Păun Rohovei. Actualul format 5+2 pentru reglementarea transnistreană este unul nefuncțional din cauza prezenței Rusiei. Acesta a fost gândit pentru a bloca procesul de reglementare politică, nu pentru a genera soluții, și așa va rămâne atât timp cât Rusia va fi prezentă acolo, declară la RFI ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Păun Rohovei. Din formatul 5+2 fac parte Chișinăul și Tiraspolul ca părți implicate; Rusia, Ucraina și OSCE ca mediatorim iar UE și SUA ca observatori. Oficialul și-a exprimat convingerea că actuala putere pro-europeană a Republicii Moldova, cu susținerea Kievului și a UE, va reuși să găsească soluții pentru reintegrarea regiunii separatiste, proces care este „foarte solicitant și foarte scump”. Păun Rohovei spune că de la bun început Tiraspolul a fost avertizat că Ucraina va reacționa imediat la orice mișcare militară sau provocare din partea Transnistriei, iar toate discuțiile cu Tiraspolul s-au făcut în coordonare cu autoritățile de la Chișinău. „Am făcut foarte multe lucruri comune bune, inclusiv eliberarea unor oameni din detenție care erau ținuți nelegal acolo. Dar cel mai important este că împreună am reușit să menținem pacea și să evităm orice provocări”, a mai spus Păun Rohovei.
Iritată de noua Strategie Militară aprobată de Guvernul de la Chișinău, care prevede creșterea cheltuielilor pentru apărare, Rusia amenință din nou Republica Moldova, scrie jurnalistul Vitalie Călugăreanu într-o analiză pentru DW. După aprobarea strategiei, au urmat mai multe reacții și amenințări din partea Moscovei. Ambasadorul neacreditat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, a spus că „Moldova se transformă într-un focar care afectează securitatea cetățenilor ruși”, iar Rusia va lua „toate contramăsurile necesare” în acest sens. La rândul ei, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a acuzat-o pe Maia Sandu că promovează o „politică antirusească distructivă pentru Moldova”, inclusiv prin închiderea instituțiilor de presă rusești. Mai mult, Zaharova a spus că autoritățile de la Chișinău nu-și ascund „aspirațiile de a deveni parte a sistemului de securitate al NATO”. Întrebată despre aceasta în cadrul unei emisiuni TV, Maia Sandu a spus că „Moscova a întârziat cu amenințările”: „Noi am aprobat încă acum un an și jumătate Strategia Securității Naționale în care am spus că principalele amenințări la adresa Republicii Moldova sunt agresivitatea Rusiei și corupția. (…) Atunci când ne reproșează că vrem să ne protejăm militar țara, ar trebui să se uite în bugetul lor și să vadă cu cât au crescut la ei cheltuielile militare. Pentru că finanțează la nesfârșit războiul în detrimentul standardelor de viață ale oamenilor din Rusia”, a spus Maia Sandu.