Istoricul Valentin Constantinov și cercetător științific principal la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, a subliniat că alianțele dinastice cu Moscova, cum ar fi cea din timpul lui Ștefan cel Mare, nu au fost parteneriate, ci instrumente într-o luptă continuă pentru putere. Acesta a subliniat că deznodământul tragic al acestor legături ilustrează natura reală a relațiilor moldo-ruse din perioada medievală.

„Lupta pentru putere s-a dus pe toate planurile, iar elementul dinastic a avut un rol foarte important. La un moment dat, în jurul Elenei Voloșanca, fiicei lui Ștefan cel Mare, se adună un grup de boieri moscoviți, iar în jurul Sofiei Paleologu, celei de a doua soției a lui Ivan al Treilea, se adună alt grup din elita moscovită. S-au creat două tabere care au luptat între ele. Din păcate, Elena Voloșanca, și cu Dimitrie, care se naște între timp, sunt întemnițați. Dimitrie, fiul ei, moare în anul 1509. Era clar că ambii nu mai ies din temniță. Atunci lucrurile se purtau pe viață și pe moarte. Aceste evenimente au influențat negativ relațiile moldo-ruse”, a spus Valentin Constantinov.

Vicepreședintele Asociației Istoricilor din Moldova „Alexandru Moșanu”, Ion Negrei, a caracterizat procesul de parteneriat cu Rusia de-a lungul secolelor drept „deosebit de dureros și complex”, cu consecințe devastatoare pentru dezvoltarea Rep. Moldova.

Potrivit acestuia, de la tentativa eșuată a lui Dimitrie Cantemir în 1711 până la anexarea din 1812, relațiile cu Rusia s-au soldat cu pierderi teritoriale, stagnare economică și ruptura de la evoluția firească europeană.

 „Consecințele au fost că experiența aceasta a fost dureroasă, amară și regimul otoman asupra țării moldovenești s-a înăsprit. Rusia deschide un coridor de invazie în Europa prin spațiul românesc, folosind factorul religios pentru speculații că merge să elibereze o populație ortodoxă. Prin tratatul de pace de la București din 1812, Rusia obține o jumătate din țara Moldovei prin cucerire armată. Stăpânirea străină rupe partea aceasta a țării Moldovei de curentul care domina în Europa. N-am putut beneficia de progresul economic specific Europei, de dezvoltarea culturală, de dezvoltarea națională. A vorbi despre parteneriat strategic astăzi, în privința relațiilor cu Rusia, nu este adecvat. Limbajul acesta al politicienilor nu consonează cu faptele istorice”, a precizat Ion Negrei.

Expertul Igor Boțan, a sintetizat lecțiile istorice pentru Rep. Moldova de astăzi, subliniind că relațiile nu au fost niciodată un parteneriat, ci un joc de interese, iar abordarea politică a Rusiei a rămas constantă de-a lungul secolelor. Comentatorul a spus că Rep. Moldova trebuie să aibă relații cu Federația Rusă, dar pe picior de egalitate, cu respectare reciprocă, și nu de pe poziții de dictat pe care le-a avut în perioada de stat independent.