Discuțiile s-au axat asupra celor mai stringente probleme întâmpinate de producători și procesatori, inclusiv  exportul producției agroalimentare și necesitatea unui dialog din partea MAEIE și angajaților din cadrul ambasadelor Republicii Moldova în țările cu potențial pentru produsele moldovenești, scrie sursa citată.

„Promovarea interesului economic, atragerea investițiilor, turismul, sunt priorități ale fiecărui diplomat moldovean. Ne dorim o interacțiune cu Asociațiile, să ne semnalați necesitățile, oportunitățile, direcțiile de acțiune. Cu Uniunea Europeană avem Acordul de Liber Schimb, trebuie să vedem ce putem îmbunătăți și vă rugăm să ne semnalați atunci când identificați insuficiențe sau oportunități. În același timp, trebuie să vedem ce putem face și pe alte piețe unde avem deschidere pentru produsele noastre”, a spus ministrul.

La rândul său, Vitalie Gorincioi, președinte al Asociației Producătorilor și Exportatorilor Moldova Fruct, a menționat că producătorii de fructe au fost cei care printre primii au început exporturile pe piața UE, datorită eforturilor misiunilor diplomatice care au susținut producătorii.

„Dorim ca în fiecare ambasadă, acolo unde avem interes economic, să avem specialiști care să cunoască specificul comerțului acelei țări, să ne poată crea legături cu comercianți de încredere. Cerem ca Ministerul de Externe să se implice și să ne ajute să obținem acces fără taxe pentru merele noastre în Egipt – este un subiect care este tărăgănat ani de zile, dar vorbim despre o piață de 100 milioane de consumatori”, a afirmat Vitalie Gorincioi.

Producătorii au solicitat și extinderea/continuarea Programului ENPARD care ar avea un efect multiplicativ de canalizare a resurselor din bugetul statului și celor private în vederea modernizării sectorului agroalimentar și rural condiționate cu implementarea unei agende de reforme agricole necesare.

„La capitolul eficiență energetică, fiscalitate și cerințe sanitar-veterinare (SPS) avem peste 241 de acte legislative care trebuie să fie transpuse la cadrul național, iar noi nu avem capacități instituționale pentru a face acest lucru. Transpunerea unui act poate dura până la 6 luni. Ar fi bine să solicităm suport și finanțare  de la partenerii externi pentru ca să reușim să implementăm toate reglementările pentru care ne-am luat angajament. Vrem să avem o dezvoltare, să ne modernizăm, dar vrem să avem o abordare echitabilă și nediscriminatorie”, a relevat Carolina Linte, președinta Asociației Producătorilor și Procesatorilor de Lapte.

Pentru următoarea perioadă, reprezentanții MAEIE au propus intensificarea și transpunerea celor mai importante acte legislative din DCFTA, crearea unei platforme de comunicare permanentă cu Asociațiile din sectorul agroalimentar, dialog între producători și ambasadorii R. Moldova din misiuni în țările unde există interes economic pentru businessul autohton.