”Alegeri în Republica Moldova: stat de drept sau oligarhie?”, se întreabă în Adevărul.md europarlamentarul român, Nicolae Ștefănuță, vicepreședinte USR. ”În aceste zile agitate, se stabilește soarta politică a Republicii Moldova din următorii ani. Afectați de problemele din economie, sănătate și societate, moldovenii se pregătesc să meargă la urne și să-și aleagă președintele: pro rus sau pro-european! Comunitatea internațională privește deopotrivă circumspectă și cu speranță spre organizarea scrutinului. Direcția politică spre care se va orienta președinția de la Chișinău este importantă și pentru România. (…) Republica Moldova se pregătește pentru alegeri prezidențiale și are din nou de ales între două figuri deja marcante ale politicii regionale,  doi vectori foarte diferiți: Maia Sandu și Igor Dodon”, subliniază europarlamentarul și atenționează că: ”Pentru securitatea regională, este foarte important ca Republica Moldova să intre pe făgașul integrării europene și să asigure o zonă de stabilitate și securitate la granița estică a României, a UE și a NATO. Mai mult, ca stat cu o majoritate a populației vorbitoare de română, Republica Moldova este o țintă facilă pentru propaganda rusească și mai ales pentru obiectivul ei de a influența opinia publică din România. Presa pro-rusă de limba română din Moldova este o poartă de intrare pentru fake news-ul cu origini la Moscova, știrile false fiind apoi cu ușurință preluate de site-urile românești. (…)  De aceea, alegerile din Republica Moldova ar trebui să fie la fel de importante pentru noi precum cele din România, indiferent pe ce mal al Prutului ne aflăm”, a punctat politicianul.

Pe de altă parte, pe pagina Adevărul.ro, analistul politic din România, Dan Dungaciu, notează că ”alegerile prezidențiale din R. Moldova nu se văd de la București. Niciodată, probabil, tăcerea nu a fost atât de amplă pe acest subiect, scrie autorul. ”Pe de-o parte, este de înțeles. Presa și publicul din România sunt destul de confuzi asupra evoluțiilor de la Chișinău, prea multe compromisuri politice în ultima vreme, nu mai e clar, după coaliția dintre proeuropeni și socialiști din 2019, cine sunt cei buni sau cei răi, s-au cam amestecat culorile politice, dar și agendele. (…) Pe de altă parte, nu e în regulă ce se întâmplă, această tăcere a României e nefirească față de alegerile din R. Moldova, subiectul cel mai important al agendei de politică externă românească. Nu există nici declarații, nici interes, nici semnale. Și asta e greu de înțeles, căci alegerile prezidențiale de dincolo de Prut nu sunt importante doar în sine, ci, mai ales, prin consecințele lor geopolitice”, a menționat Dan Dugaciu.

”Mai rău decât Covid doar govID poate fi”, scrie analistul Veacselav Negruță, în Gazeta de Chișinău. ”Electorala 2020 a început în ziua de 12 noiembrie 2019. Odată cu demisia guvernului Sandu, Dodon și-a pornit mașinăria electorală pentru un alt termen. Un an înainte de ziua votului, fără ca să știe lumea când vor avea loc alegerile în 2020. Dodon știa exact când și de ce un guvern pornit pe reforme ar putea să prezinte pericol pentru campania sa, dar și pentru Dodon personal. (…) Între timp, campania începută în noiembrie, cu grafic, plan de acțiuni, buget, resurse umane și administrative, s-a poticnit de Covid-19. Dar mai rău decât Covid doar govID poate fi (guvernarea lui Igor Dodon). Au murit mulți. Prea mulți din cei care trebuia salvați în primul rând prin informare adecvată și promptă. GovID a considerat că, după demonstrarea de tehnică militară, Covid s-a speriat, făcându-i spațiu electoral lui govID”, punctează Veaceslav Negruță.

”Vine candidatul, merg în concediu!”, titrează portalul MoldovaCurata.md. ”Cei mai mulți primari sau președinți de raioane care au participat la întâlniri electorale ca susținători ai unor candidați spun că nu au încălcat legea, întrucât și-au luat concediu anume în aceste zile. În unele cazuri, aceste declarații nu sunt confirmate prin actele corespunzătoare trecute în Registrul de stat al actelor locale. Portalul MoldovaCurata.md a analizat profilurile din rețelele sociale ale tuturor candidaților pentru a verifica dacă aceștia sunt văzuți alături de primari sau președinți de raioane în timpul zilelor și orelor de muncă”, scrie MoldovaCurata.md.

Restabilirea în funcție a cinci din cei 13 judecători, care au scăpat de urmărire penală în dosarul „Laundromat”, este un eșec foarte mare al Republicii Moldova din punct de vedere al angajamentelor de a reforma justiția, a declarat la Jurnal TV, șeful Delegației Uniunii Europene, Peter Michalko. „Laundromatul” a fost un scandal foarte mare, o crimă mai mare chiar și decât jaful miliardului. Acum acești judecători au fost scoși de sub urmărire penală și reinstalați în funcție. Asta înseamnă că nimeni, după 6 ani de la descoperirea crimei, nu este pedepsit pentru asta”, a subliniat ambasadorul european.

Portalul Anticorupție.md amintește despre cum s-a produs ”Laudromatul” pe teritoriul Republicii Moldova: ”Schemele folosite de infractori pentru spălările de bani au fost de fiecare dată aceleași – în calitate de creditori, debitori, fidejusori, giranți etc. erau unele companii off-shore din Marea Britanie, Noua Zeelandă, Belize, Federația Rusă, iar în calitate de girant era atras un cetățean al Republicii Moldova. Așa ajungeau aceste cauze să fie examinate de judecătorii moldoveni care emiteau ordonanțe în baza unor xerocopii ale actelor, eliberate de autorități din străinătate, fără a fi autentificate, așa cum prevede legea, iar practic la fiecare dosar era anexată doar o parte a xerocopiei buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, lipsind partea în care era indicat domiciliul persoanei. Neștiind exact domiciliul cetățeanului R. Moldova, judecătorii totuși acceptau cauzele spre examinare și pronunțau ordonanțe de încasare a sumelor solicitate de reclamanți”.