Prezența lui Simion la Cotroceni ar avantaja partidele pro-ruse la alegerile parlamentare din 28 septembrie din Republica Moldova - alegeri cruciale, de care depinde aderarea Moldovei la UE până în 2028-2030. Kremlinul și oligarhii moldoveni fugari (adăpostiți de Moscova) deja își testează instrumentele de interferență în acest scrutin. DW subliniază că  Putin vrea o guvernare loială la Chișinău, pentru a folosi Republica Moldova ca trambulină în vederea continuării războiului împotriva Ucrainei, așa cum folosește acum Belarus. Putin vrea să transforme Moldova într-un nou cap de pod militar spre Ucraina.

România se confruntă cu o nouă criză politică după demisia premierului Ciolacu în urma alegerilor prezidențiale, scrie Ziarul Național. Conform presei locale, citând administrația prezidențială a României, un prim-ministru interimar va fi numit marți dimineață. De când a devenit prim-ministru în 2023, Ciolacu a condus Partidul Social Democrat (PSD), o formațiune de centru-stânga, aflată la guvernare. Candidatul PSD la președinție, Crin Antonescu, a obținut locul al treilea în alegerile de duminică, care au fost intens urmărite. Turul al doilea, programat pentru 18 mai, va aduce față în față pe liderul extremei drepte, George Simion, și pe Nicușor Dan, primarul independent al Bucureștiului, lăsând deoparte partidele tradiționale din România.  Ciolacu a fost, de asemenea, candidat la președinție în alegerile anulate de anul trecut. Campania lui a fost aspru criticată pentru utilizarea aeronavelor de lux și a reușit să ajungă pe locul al treilea cu mai puțin de o cincime din voturi. Deși inițial și-a oferit demisia, a decis în final să continue în funcție. Înainte de alegeri, Simion a declarat într-un interviu că premierul va trebui să plece dacă partidele tradiționale vor eșua din nou. El l-a susținut pe Călin Georgescu, câștigăorul descalificat al alegerilor anulate din noiembrie anterior, pentru acest rol.

Anticorupție scrie despre amenințarea „Shahed”: suspiciuni de transport de arme chimice și impact asupra securității Ucrainei, Republicii Moldova și României. Potrivit publicației, de la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, Rusia a efectuat peste 465 de atacuri chimice folosind substanțe interzise, inclusiv gaz CS. Aceste acțiuni nu numai că încalcă Convenția privind armele chimice, dar reprezintă și o amenințare gravă pentru militari și civili. Incidentele în care armata rusă a utilizat drone echipate cu capsule ce conțin substanța chimică de luptă CS, în timpul atacurilor asupra obiectivelor civile și militare din Ucraina, evidențiază riscurile pe care aceste acțiuni le generează pentru țările vecine și stârnesc îngrijorări serioase privind securitatea regională. De la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, rachetele și dronele lansate de Rusia au încălcat în mod repetat spațiul aerian al Republicii Moldova și al României, amintește Anticorupție. Deși în prezent nu există cazuri confirmate de utilizare a unor astfel de drone pe teritoriul Republicii Moldova și României, experții fac apel la prudență sporită. Utilizarea de către Rusia a dronelor Shahed, potențial echipate cu substanțe otrăvitoare, reprezintă o amenințare gravă pentru țările din regiune.

Astăzi se împlinesc 35 de ani de la evenimentul denumit „Podul de flori”, când pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică putea fi traversată fără acte, scrie ZDG. În mod simbolic, au fost lansate flori pe apa Prutului. La 6 mai 1990, locuitorilor din România li s-a permis, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără pașaport și viză. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererita, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești. La eveniment au participat aproximativ 1,2 milioane de oameni.  Peste un an, a urmat cel de-al doilea „Pod de Flori”.  Acesta s-a desfășurat pe 16 iunie 1991, când locuitorii din R. Moldova au putut să treacă fără acte hotarul în România. După această acțiune, procedurile de trecere a frontierei sovieto-române au fost simplificate considerabil. Astăzi, sute de mii de cetățeni ai R. Moldova dețin și cetățenia română.