Judecătoria Chișinău informează că i-a interzis Marinei Tauber, pe 12 august, să plece din Republica Moldova pentru 60 de zile din cauza anunțurilor acesteia publicate pe rețelele de socializare, precum că intenționează să părăsească Republica Moldova, dar și pentru că și-a cumpărat un bilet de avion.

Pe 8 august, Marina Tauber a anunțat că este nevoită să părăsească Republica Moldova din cauza amenințărilor pe care le-ar fi primit în ultimul timp.

Apropiata fugarului Ilan Șor figurează în două dosare remise de Procuratura Anticorupție instanțelor de judecată, amintește portalul Anticorupție: unul pentru falsificarea actelor fostului Partid Șor, scos în afara legii, pentru că a acceptat bani de la grupul criminal organizat condus de Ilan Șor în cursa sa electorală pentru funcția de primar al municipiului Bălți, iar celălalt – pentru tentativa sa de a împiedica judecătorii să examineze cauza penală de învinuire a lui Ilan Șor.

A vândut sau nu rușilor secrete de stat? Ziarul Național relevă tactica aplicată de „spionul” Creangă din Parlament în raport cu procurorii.

Șeful Direcției Generale Juridice a Parlamentului, Ion Creangă, suspendat din funcție după ce a fost reținut în flagrant delict în timp ce îi transmitea informații asistentului atașatului militar al Federației Ruse în Republica Moldova, refuză în continuare să facă declarații în fața procurorilor.

„Învinuitul nu a făcut declarații până acum”, a precizat pentru Ziarul NAȚIONAL Emil Gaitur, purtătorul de cuvânt al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Între timp, apărătorii acestuia au contestat decizia Judecătoriei Chișinău, privind plasarea acestuia în arest preventiv pentru 30 de zile, iar instanța de apel urmează să se pronunțe astăzi, în privința acestei solicitări.

Ion Creangă a fost reținut în noaptea de 30 spre 31 iulie într-un local din Chișinău, unde se afla cu Dmitri Kelov, un angajat al serviciilor secrete rusești care activa sub acoperire diplomatică la Chișinău. Funcționarul din Parlament a fost monitorizat de angajații Serviciului de Informații și Securitate mai bine de un an.

„Este vorba despre informații ce țin inclusiv de activitatea Parlamentului, de proiecte legislative și nu numai. Reiese că au fost transmise și informații atribuite la secretul de stat. Sumele ar varia începând de la 500 până la 2000 de dolari”, a afirmat anterior procurorul Vitalie Chișca, responsabil de caz.

Sursele Ziarului NAȚIONAL arată că, pe lângă documentele care îi nimereau pe masă transmise rușilor, Ion Creangă era foarte bucuros să-i ofere lui Kelov explicații despre intențiile autorităților din Republica Moldova, inclusiv în privința politicii externe, și chiar sfaturi privind „mobilizarea resurselor proruse pentru răsturnarea puterii” de la Chișinău.

Ce câștigă candidații la prezidențiale, care pierd alegerile, scrie Europa Liberă, în contextul care cel puțin 18 doritori și-au anunțat până în 14 august intenția de a intra în cursa prezidențială, deși cu toții știu că învingător va fi unul singur.

Și atunci, de ce mai candidează, primesc ceva pentru asta? Ei bine, da, primesc. În primul rând – expunere mediatică, apoi – ajutorul statului în organizarea de întâlniri cu publicul și, nu în ultimul rând, bani de la buget (mai ales dacă au și partid în spate). Toate acestea le oferă șansa de a-și promova ideile și a se face cunoscuți unui segment larg al populației în vederea unor proiecte politice viitoare, chiar dacă nu câștigă la prezidențiale. Alegerile ajută politicienii să rămână „în gura lumii” și este nu doar firesc, ci și rațional să vrea să candideze. Nu este destul însă numai să vrea.

Europa Liberă observă că, din opt candidați de la prezidențialele din 2020, mai sunt activi în politică șase, iar unii vor să candideze din nou.