Nicolae Timofti, citat de Ziarul de Gardă, a relatat că a avut o discuție cu președintele rus înainte de luarea de cuvânt. Putin insista ca Republica Moldova să nu semneze acordul de asociere.

„El aducea argumente că Republicii Moldova n-o să-i fie bine nici economic, nici politic, că acolo (n.r., în UE) sunt alte interese, iar noi suntem în sfera în care ne-am format și poporul este obișnuit să fie alături de Rusia și trebuie să fim împreună. Eu pe loc i-am respins aceste cuvinte și i-am spus: „Domnule președinte, noi am ales deja, și aceasta nu a ales președintele, fiindcă noi suntem republică parlamentară, nu prezidențială. Și dacă Parlamentul a ales să fim cu Uniunea Europeană, eu susțin pe deplin (n.r., această decizie)””, a povestit Nicolae Timofti.

Potrivit fostului șef de stat, drept răspuns, Putin a zis „să ne mai gândim”. Timofti a negat că ar fi fost amenințat de liderul de la Kremlin. În timpul luării de cuvânt, episodul s-a repetat, Putin reiterând sugestia ca Republica Moldova să nu semneze acordul de asociere, Timofti refuzând însă din nou.

Este sau nu situația din agricultura Republicii Moldova catastrofală? Într-o analiză pentru Veridica.md, jurnalistul Ion Preașcă scrie că de la începutul acestui mileniu, Republica Moldova s-a confruntat deja cu opt secete severe (2000, 2003, 2007, 2012, 2015, 2020, 2022 și 2024) care au avut un impact negativ sever atât asupra agriculturii, cât și asupra economiei naționale.

De exemplu, pagubele provocate de seceta catastrofală din 2007 (calificat drept cel mai secetos an din ultimii 200 ani din istoria Republicii Moldova) au fost estimate la circa un miliard de dolari, sau aproape 23% din Produsul Intern Brut din acel an.

Datele publice arată că, în ultimii cinci ani, frecvența secetelor severe s-a întețit, iar vara anului 2024 a fost una dintre cele mai toride din istoria contemporană. Temperaturile înalte cumulate cu deficitul semnificativ de precipitații în cea mai mare parte a verii (lunii iulie-august) au contribuit la o secetă severă pedologică și atmosferică, ceea ce în consecință a afectat grav recolta unor culturi agricole cum ar fi porumbul, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr etc. În pofida acestor factori care arată elocvent că menținerea actualului sistem de practicare a agriculturii nu mai este eficientă, în Republica Moldova continuă să se mizeze pe cultivarea excesivă a unor culturi extensive printre care porumbul, floarea soarelui, grâul, în detrimentul legumelor sau unor culturi tehnice, care asigură o valoare adăugată mai mare.

Potrivit experților, cultivarea florii soarelui ar trebui interzisă în raioanele situate mai la sud de Chișinău, dar această practică continuă. De aceea, practic în fiecare an ne confruntăm cu aceeași situație: grupuri de agricultori nemulțumiți care cer noi ajutoare de la stat, amânări la plata datoriilor etc, dar și amenință cu proteste și blocarea drumurilor naționale. Schimbările climatice vor continua, rezervele de apă vor scădea. Respectiv, productivitatea agricolă în Republica Moldova va scădea semnificativ. În consecință, agricultorii și autoritățile ar fi trebuit deja să înceapă tranziția spre un alt tip de agricultură decât cel practicat până acum.

Transnistria – cu sau fără „gaze gratis” rusești și scenariile pentru sectorul energetic al R. Moldova  - un subiect discutat la Europa Liberă

În apropiatul sezon rece, malul drept al Nistrului nu se va confrunta cu „dificultăți semnificative” energetice, pe când, în cazul regiunii separatiste, dependentă de „gazele ruse gratuite”, s-ar putea pune problema dacă ea va mai avea sau nu încă un an de „independență”, crede Eugen Muravschi.

Invitat în podcastul Europei Libere „În esență”, expertul Eugen Muravschi, de la Watch Dog, a analizat starea sectorului energetic, riscurile și scenariile pentru ambele maluri. Acum, încă nu e limpede cum regiunea transnistreană va fi asigurată cu gaze în condițiile în care Kievul a declarat că nu va mai prelungi contractul cu gigantul rus Gazprom privind tranzitul de gaze pe teritoriul Ucrainei către Europa, spune interlocutorul Europei Libere. Contractul expiră la 31 decembrie 2024, iar asta ar bloca și „gazul gratis” pentru regiunea estică separatistă. Aici, însă, e amplasată MGRES, o centrală termoelectrică controlată ilegal de Rusia, care produce energie electrică din gaze rusești și de la care Chișinăul cumpără, la prețuri mai joase față de cele europene, peste 80% din cantitatea necesară malului drept.

Eugen Muravschi a descris trei scenarii valabile pentru regiunea transnistreană

Primul scenariu: Gazele rusești ar putea fi furnizate în continuare pe ruta actuala, dacă se va ajunge la înțelegerea ca acestea să fie preluate de la granița rusă de intermediari europeni. În acest caz, „păstrarea schemei prin care Transnistria primește gaz gratis este improbabilă”, spune expertul.

Al doilea scenariu, care ar permite asigurarea cu „gaze gratis” a Transnistriei, „depinde strict de voința politică a Moscovei” de a subvenționa în continuare regimul separatist.

Expertul nu exclude și un al treilea scenariu în care Chișinăul și Tiraspolul ar putea ajunge la o înțelegere ca malul drept să pompeze pe cel stâng gaze cumpărate în Occident. Eugen Muravschi spune, însă, că, în acest caz, majoritatea consumatorilor transnistreni nu vor avea capacitatea să achite gazele la prețul real al pieței. Ei achită acum un tarif de aproape zece ori mai mic decât cei de pe malul drept.

Chișinăul – susține expertul Eugen Muravschi – nu-și dorește o „catastrofă umanitară” în regiunea transnistreană în contextul unei eventuale crize de resurse energetice. Autoritățile moldovene trebuie să fie preocupate la modul cel mai serios de pregătirea unui plan de reintegrare a celor două maluri. Chiar dacă nu va putea acoperi financiar acest proces, partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova ar putea să-i ofere sprijin, se arată încrezător expertul.