Presa locală scrie că peste două mii de oameni s-au adunat în centrul Comratului pentru a sărbători trei ani de la plebiscitele din data de 2 februarie 2014. În același timp, surse ale postului nostru de radio spun că la miting au participat circa 200 de persoane. Inițiativa de a sărbători ar aparține unor activiști civici, care au fost și inițiatorii plebiscitelor de acum trei ani, și a fost susținută de conducerea regiunii găgăuze.

Șefa executivului de la Comrat, Irina Vlah, i-a felicitat pe locuitorii din regiune pentru „alegerea istorică pe care au făcut la referendumurile din 2 februarie”. Săptămâna trecută, Irina Vlah a susținut inițiativa unui ex-deputat socialist din Adunarea Populară, care a cerut proclamarea zilei de 2 februarie drept sărbătoare oficială și zi liberă. 

Separatismul regiunilor găgăuze și transnistrene, manifestat încă de la începutul anilor 90, a fost un mare insucces pentru consolidarea statalității Republicii Moldova, consideră istoricul și politologul Octavian Țâcu.

„Trebuie să avem în vedere câteva etape care au dus la referendumurile respective. Aici invoc august 1991 și declararea „republicii sovietice găgăuze”, pentru că în perioada respectivă ne-am confruntat cu un separatism găgăuz, care a fost combinat cu cel din Transnistria. Și apoi să nu uităm de războiul din Transnistria, propriu-zis și înserarea în Constituția Republicii Moldova  a unității administrativ teritoriale găgăuze, care a fost un mare insucces al statalității Republica Moldova, din punctul de vedere cum a fost înserată unitatea ca principiu de bază al acestei statalități.De la această decizie s-au creat premisele generării unui separatism de influență rusă în sudul Republicii Moldova. Apoi au fost pași consecutivi, inclusiv aceste referendumuri, inclusiv alegerea candidatului prorus Irina Vlah în funcția de bașcan, care a pus clar Găgăuzia în ecuația influențelor și strategiilor ruse în Republica Moldova. O astfel de raportare vine pe fundalul unei continuități a respingerii de către conaționalii noștri găgăuzi a ideilor de statalitate în Republica Moldova și raportarea la un spațiu de civilizație euro-asiatic.” 

Totodată, Octavian Țâcu, a atenționat că încercările Republicii Moldova de integrare în Uniunea Europeană zădărnicite de opoziția locuitorilor din regiunea găgăuză.

„Oricare încercare a Republicii Moldova de integrare în Uniunea Europeană a fost într-un fel contracarată cu acțiuni de rezistență din partea autorităților și a populației din Găgăuzia.”

Amintim că pe 2 februarie 2014, în regiunea găgăuză au avut loc două referendumuri, declarate ilegale de către instanța judecătorească, la care locuitorii regiunii s-au pronunțat asupra direcției politicii externe a Republicii Moldova.