„Guvernul ar trebui să reacționeze la recomandarea Consiliului Suprem de Securitate privind un lockdown sau să-și asume responsabilitatea pentru escaladarea crizei”, afirmă președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea, citat de Gazeta de Chișinău. Hotărârea CSS cu privire la instituirea stării de urgență pentru două săptămâni, în legătură cu agravarea crizei generate de COVID-19, nu obligă, din punct de vedere juridic, Guvernul să o aplice, însă ar trebui să-l determine să reacționeze, într-un fel sau altul, explică Vladislav Gribincea. „Să accepte această recomandare, care vine nu doar de la președinta Maia Sandu, dar și de la CSS, sau s-o neglijeze. Sau, într-o oarecare măsură, să-și asume responsabilitatea pentru escaladarea crizei”, accentuează expertul.

TV8 publică reacția unor partide la propunerea CSS, făcută publică de președinta Maia Sandu, de a fi instituită starea de urgență pentru încă două săptămâni. Inițiativa este criticată de liderul socialiștilor, Igor Dodon, care a calificat-o drept „negândită și vicioasă”, pentru că ar bloca toate procesele economice și instituționale și ar forța oamenii „să stea închiși în case”. Decizia a fost criticată chiar și de foștii aliați. Deputatul Platformei DA, Alexandru Slusari a scris că un lockdown total de minim două săptămâni și revenirea din acesta ar costa bugetul circa 6 miliarde de lei. Pe de altă parte liderul PDM, Pavel Filip, a propus un plan ce prevede instituirea unui lockdown cu restricții foarte clare, implicarea poliției și armatei pentru a asigura respectarea regulilor, moratoriu pe alte cheltuieli decât cele esențiale, o strategie de vaccinare și creșterea capacității de testare.

„La un an de pandemie, în timp ce primim vești de la rude și prietenii de peste hotare că în curând se vor vaccina, noi urmărim deciziile lipsite de sens ale autorităților, care doar sporesc răspândirea pandemiei”, scrie Vlada Ciobanu, într-un editorial semnat pentru Ziarul de Gardă. „Dacă mulți dintre noi au renunțat la anumite așteptări de intervenții la nivel național, unde se dau aprigi lupte politice, în municipiul Chișinău, unde există stabilitate, lucrurile puteau fi făcute și altfel. (…) Astăzi, batem recorduri privind numărul de cazuri noi, de decese și de lipsă de acțiune. Pe străzile capitalei se aud mereu sirene, iar rândurile de ambulanțe de la centrul de triere de la Moldexpo înfricoșează. Între timp, autoritățile au decis funcționarea centrelor comerciale în weekend, pentru ca oamenii să se poată îmbulzi în prag de 8 martie. Transportul public a continuat să fie supraaglomerat, în timp ce poliția oprea oamenii din parcurile goale și îi intimida cu amenzi de 2000 de lei”.

„A crescut numărul pacienților gravi și care nu răspund la terapiile eficiente anul trecut”, afirmă șefa secției Ftiziopneumologie din cadrul Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” din Chișinău, Doina Rusu, într-un interviu pentru Europa Liberă. „La momentul de față, un factor care ne-ar ușura situația ar fi ruperea lanțului de transmitere a bolii. Pentru asta se impun, nu vreau să zic lockdown și alte stări drastice, dar se impune autoizolarea sau menținerea distanței fizice, limitarea întâlnirilor colective, deci tot ceea ce se numește transmitere a infecției. Atunci când nu este strict necesar de a circula, de a merge în vizită, de a te plimba în locuri aglomerate, se impune să nu o facem”, afirmă medicul.

Analistul Nicolae Negru revine, în Ziarul Național, la mesajul transmis clasei politice moldovenești săptămâna trecută de Ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck J. Hogan, care „a fost întâmpinat cu tăcere asurzitoare”, după cum constată autorul. „E fiindcă nu ține în mod evident partea nimănui, nu recomandă soluții tranșante, univoce, cum și-ar fi dorit o tabără sau alta. (…) Ideea că Republica Moldova se află la o nouă răscruce de drumuri va întruni probabil asentimentul tuturor. Însă punctul de vedere că actuala criză politică este „una care împiedică eforturile de abordare eficientă a efectelor devastatoare ale pandemiei globale COVID-19 și crizei economice” i-ar putea indispune pe adepții alegerilor anticipate imediate, care resping orice tentativă de a suspenda pe o perioadă oricât de scurtă efortul de dizovare a legislativului și a instala un guvern de tranziție. Pe de altă parte, dl Hogan consideră că „politicienii corupți și infractorii nu mai pot dicta cursul viitorului țării”, adică nu pot fi acceptați ca „formatori” de guvern. E o sugestie clară către socialiști să renunțe la alianța cu Partidul Șor”, opinează editorialistul.

„De ce unii analiști politici din România o critică pe Maia Sandu, președintele Republicii Moldova?”, se întreabă istoricul de la București, Marius Diaconescu, în Adevărul. „Președintele Maia Sandu nu are niciun consilier din România și a ieșit astfel din tradiția președinților pro-europeni de la Chișinău. (…) De fapt, aceasta este una dintre marile dureri ale analiștilor politici din România. După ce ani de zile au fost sfetnici ai mai multor politicieni de la Chișinău, de la președinții Ghimpu sau Timofti, până la Vlad Filat și Vladimir Plahotniuc, serviciile lor sunt refuzate de către noul președinte, deși se declară pro-european și pro-român. Eu am doar o singură întrebare. Care a fost rezultatul anilor de consiliere din partea experților din