Dacă o parte din patrimoniul istoric de pe teritoriul Republicii Moldova este ruinat din cauza indiferenței autorităților și societății civile, o serie de monumente, în special cele construite în perioada interbelică, perioada României Mari, nu mai păstrează nici măcar o urmă a existenței lor, fiind distruse de regimul comunist de ocupație prin campania amplă și tragică de deznaționalizare a românilor basarabeni, și creare a homo sovieticus.

Turnul Dezrobirii, Ghidighici

La 1 noiembrie 2015 s-au împlinit 73 de ani de când în partea de nord-vest a Chișinăului, pe o colină a satului Ghidighici, a fost inaugurat Turnul dezrobirii Basarabiei, monument ridicat în cinstea eliberării Basarabiei de sub ocupația sovietică de către trupele române, în vara anului 1941. Monumentul a fost construit pe locul de unde au fost conduse operațiile pentru eliberarea Chișinăului, și a avut o soartă tragică.

S-a construit în doar câteva luni și se numea Turnul Dezrobirii deoarece Basarabia a trăit în robie în anul 1940-41, iar prin intermediul operațiilor militare care au urmat în vară, teritoriul ei a fost eliberat, la fel ca și locuitorii care au trecut printr-un an de coșmar, susține istoricul Ion Negrei.

”La baza construcției sale a fost pusă Columna lui Traian, un turn care să arate vechimea neamului și istoriei românești pe aceste locuri. Monumentul a avut o viață scurtă, deoarece după evenimentele din 1941-1942 urmează ofensiva din august 1944, și anume ofensiva Armatei Roșii în Europa,  moment în care s-a început o așa-numită igienizare a spațiului basarabean de toate monumentele care arătau natura națională a acestui teritoriu, și acestui monument. Astăzi îl mai știm doar după unele imagini care s-au păstrat din perioada interbelică. În pe acel teritoriu a fost construit un depozit, și nu a mai rămas nimic din temelia lui”, a declarat Ion Negrei.



Cu o înălțime de 30 de metri și în formă pătrată, turnul avea inscripționată figura împăratului Traian și a generalilor săi de pe Columna lui Traian de la Roma. A fost construit, de către 500 de muncitori în doar 60 de zile.

La inaugurarea monumentului, 1 noiembrie 1942, a participat și Regele Mihai al României dar și sute de localnici. Soarta monumentului a fost însă una scurtă și tragică, la fel ca și a altor sute de monumente simbolice pentru poporul român din spațiul dintre Prut și Nistru.

În toamna anului 1944, după reocuparea Basarabiei monumentul a fost distrus de soldații sovietici.
După recunoașterea independenței Republicii Moldova, la 27 august 1991, s-au făcut anumite tentative de refacere a acestui turn, dar totul a rămas la nivel de proiect, menționează isoricul Ion Negrei.

Turnul, nu este însă singurul monument distrus de regimul sovietic. O soartă similară au avut multe biserici, mănăstiri, cimitire. Pe teritoriul Basarabiei au existat peste 240 de cimitire și memoriale militare pentru eroii căzuți în cele două războaie mondiale. Doar 10 dintre ele au fost  reabilitate, în majoritatea cazurilor cu susținere financiară din partea României, după ce în perioada sovietică pe osemintele acestor soldați au fost construite grajduri, ferme, sau abatoare. Cimitirul de la Țiganca, de la Micleușeni, de la Tabăra sunt câteva dintre ele.

Parcul Sfatul Țării din Ialoveni

Încercări de recuperare a memoriei și identității naționale în spațiul basarabean, au loc și la Ialoveni, unde recent a fost inaugurat Parcul ”Sfatul Țării”. Este un proiect inițiat de răposatul publicist și scriitor Andrei Vartic,  cercetător al vechilor culturi carpato-dunărene. Parcul a fost amenajat cu sprijinul României, în memoria eroilor căzuți pentru eliberarea Patriei, dar și în cinstea mai multor deputați din Sfatul Țării, lideri ai mișcării naționale și făuritori ai Marii Uniri, născuți la Ialoveni. Printre aceștia se numără Ion Pelivan, Ion Inculeț, Elena Alistar, busturile acestora urmând a fi instalate pe aleile parcului. 



La marginea parcului a fost construită și o mică biserică ce aparține de Mitropolia Basarabiei, cu hramul ”Sfinții Martiri Brâncoveni” a cărui paroh, părintele Mihai Tataru, ne-a povestit mai multe lucruri legate de acest loc.

”Pe vremuri aici a fost un cimitir al eroilor români. Martorii vii spun că aici au fost înmormântați 22 de ostași români și patru nemți. După ce au venit sovieticii cu buldozerele și tancurile acest loc a fost făcut una cu pământul. S-a nivelat într-un fel pentru a se șterge urma ostașilor români. A fost o perioadă când aici a fost construit un abator, unde se sacrificau bovinele, pentru a se pângări acest loc și a nu se păstra memoria celor care au apărat Țara, Credința și Neamul”, a declarat Mihai Tătaru.



Ialoveniul a fost unica localitate din Basarabia, în afară de Chișinău, unde în perioada interbelică a existat și un bust al Regelui Ferdinand I al României. Bustul lui Ferdinand Întregitorul a fost edificat la Ialoveni în anul 1938, apoi evacuat în 1940, reinstalat doi ani mai târziu, ca mai apoi să fie distrus în 1945, în timpul ocupației sovietice. Potrivit unei recente hotărâri de Guvern, acesta ar urma să fie în curând reinstalat în apropierea blocului administrativ al Consiliului raional Ialoveni.