Dr. habilitat, istoricul și arheologul Gheorghe Postică, de la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, a expus rezultatele cercetărilor sale, evidențiind importanța artefactelor militare descoperite recent pe teritoriul Republicii Moldova.

„Piesele de artilerie din timpul lui Ștefan cel Mare, unicele pe întreg teritoriul Europei, reflectă realizările tehnologice și strategice din epoca domnitorului”, a menționat Constantin Postică.

Academicianul Andrei Eșanu și dr. Valentina Eșanu, renumiți pentru ampla opera de cercetare a personalității și epocii lui Ștefan cel Mare, au adus în discuție controversele istorice legate de domnia marelui voievod, la elucidarea cărora și-au adus propriile contribuții. Ipotezele avansate spun că supranumele mamei domnitorului, Maria Oltea, ar proveni nu de la regiunea Oltenia, ci de la localitatea Olteni, din Moldova, unde  s-ar fi născut, iar domnitorul Alexandru cel Bun, potrivit istoricilor, ar fi nu bunicul domnitorului, ci un unchi al său, ș.a..

Istoricul din regiunea Cernăuți, președintele Societății Bibliotecarilor Bucovineni, Vladimir Acatrini, a prezentat informații despre două busturi ale lui Ștefan cel Mare și Sfânt și Alexandru cel Bun, realizate în perioada interbelică, care se află la Muzeul Istorico - Etnografic, Cernăuți. Aici pot fi admirate și alte piese unice, ce relevă rădăcinile istorice ale românilor din regiune.

Dr. habilitat Valentin Constantinov, de la Institutul de Istorie, a explorat dimensiunea spirituală a domniei lui Ștefan cel Mare în comunicarea sa: „Ștefan cel Mare, atlet al lui Hristos".

Diverse mărturii, provenind atât din surse autohtone, cât și din cele ale unor autori maghiari, polonezi, etc., demonstrează imensa autoritate a domnitorului în rândul contemporanilor, a apreciat istoricul. Unul dintre ei, cronicarul polonez  Dlugosz, îl caracterizează pe Stefan cel Mare drept "un bărbat demn de admirare - primul dintre principii lumii", referindu-se inclusiv la importanta victorie în bătălia de la Vaslui a oștirilor moldovene conduse de domnitor,  „ecoul căreia a ajuns și la Cracovia...”.

Conferențiarul universitar la USM, dr. în istorie, Emil Dragnev,  a vorbit despre cele două faze în pictura murală a ctitoriilor sfântului Ștefan cel Mare. În perioada domnitorului arta picturii a luat un avânt considerabil, în Moldova activând reprezentanți ai mai multor școli artistice, printre care una cu renume internațional, Școala de la Astoria, a spus vorbitorul.

Despre legendele ce stau mărturie a  legăturii dintre voievodul Ștefan cel Mare și mănăstirea Țipova a vorbit doctorul în istorie, secretarul științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Andrei Prohin. Potrivit istoricului, există mai multe legende, precum că logodna lui Ștefan cu soția sa Maria, ar fi avut loc în biserica acestei  mănăstiri.

Momente istorice și literare ce ar ilustra imaginea lui „Ștefan cel Mare ca rege al Daciei” a prezentat scriitorul sucevean Andrei Breabăn, autorul unei epopei Stefaniene în mai multe volume, iar istoricul Lilia Cuhal, ULIM, a vorbit în cadrul conferinței despre măiestria diplomatică a distinsului nostru domnitor.