7 aprilie 2009: Justiția a mimat examinarea, a tergiversat dosarele, a contramandat termenele (Revista presei)

  • 08 Aprilie 09:20
7 aprilie 2009: Justiția a mimat examinarea, a tergiversat dosarele, a contramandat termenele (Revista presei)

De la evenimentele din 7-8 aprilie 2009 s-au scurs 15 ani. Într-o analiză IPN, autorul Victor Pelin amintește că două comisii parlamentare, conduse de Vladimir Țurcan, iar ulterior de Vitalie Nagacevschi, nu au putut răspunde la un șir de întrebări extrem de importante. Întrebări au fost multe și diferite, în special, referitoare la incapacitatea forțelor de ordine de a descuraja acțiunile de vandalism. În schimb, s-au dezlănțuit după consumarea evenimentelor fierbinți, declanșând represiuni împotriva unor protestatari, soldate cu victime umane.

 Principala întrebare la care nu avem un răspuns până în prezent este – cine a deturnat protestul pașnic al tinerilor în acte de vandalism? Au existat diferite versiuni, în acest sens, acestea rezumându-se la activitatea a două persoane – Natalia Morari și Eduard Baghirov, care se cunoșteau și comunicau foarte intens. Ultimul a recunoscut că a acționat conștient în calitate de provocator. Probabil, va fi dificil să se obțină noi detalii despre acțiunile duetului Morari - Baghirov, întrucât ultimul a decedat acum un an. Cu trecerea anilor, aniversările referitoare la evenimentele din 7-8 aprilie 2009 evocă doar regrete privind faptul că zeci de mii de tineri sinceri și curați în aspirațiile lor au fost atrași în jocurile murdare ale clanurilor oligarhice. S-ar părea că această pagină tristă din istoria contemporană a Republicii Moldova poate fi întoarsă, odată cu tragerea concluziilor de pe urma lor. Dar nu este așa, lucrurile sunt mult mai complicate. Actualmente, putem afirma cu certitudine un singur lucru – evenimentele din 7-8 aprilie 2009 au contribuit la scoaterea de pe carosabilul politic a lui Vladimir Voronin și a PCRM. În rest, aceiași foști și actuali oligarhi râvnesc revenirea la guvernare în Republica Moldova: Vlad Filat; Vlad Plahotniuc, în persoană, sau prin intermediul lui Ilan Șor; Veaceslav Platon etc., scrie IPN.

Ion Perju, fostul polițist condamnat la închisoare pentru uciderea lui Valeriu Boboc, în continuare de negăsit. Ziarul de Gardă are detalii exclusive de la Poliție. Ion Perju, fostul polițist condamnat la 10 ani de închisoare după ce i-a aplicat o lovitură fatală lui Valeriu Boboc în timpul protestelor din 2009, este anunțat în căutare internațională din aprilie 2015. Precizarea a fost făcută pentru Ziarul de Gardă de către Diana Fetco, șefa Secției Comunicare și Protocol din cadrul Inspectoratului General al Poliției (IGP). Potrivit surselor ZdG, Ion Perju s-ar putea ascunde în regiunea transnistreană.

7 aprilie 2009: Justiția a mimat examinarea, a tergiversat dosarele, a contramandat termenele, titrează Ziarul de Gardă, care publică opiniile a câtorva participanți la protestele de acum 15 ani despre acele evenimente. „În mai multe cazuri, fie victimele au renunțat, fie termenele s-au prescris. Puținele dosare finalizate nu au avut parte de o justiție echitabilă. Dacă e să privim în ansamblu la cum s-au desfășurat evenimentele din 7 aprilie, ce a urmat după și cum au fost investigate dosarele, constatăm că totul a fost regizat în detalii. Judecătorii au mers mână în mână cu procurorii și cu avocații. Intenționat s-au admis erori de procedură, au fost încălcate termenele, s-au depus tardiv anumite apeluri și recursuri – pentru a nu mai ajunge la o finalitate în aceste dosare. Din păcate, mulți dintre avocați sau procurori au fost plătiți din proiecte europene”, spune Sergiu Crețu, victimă a evenimentelor din 7 aprilie 2009.

„Revoluția Twitter a avut efecte majore asupra evoluției societății, importanța cărora nu poate fi subestimată, spune Alexandru Tănase, care după acele evenimente a fost ministru al Justiției și președinte al Curții Constituționale. Ea a trimis în istorie o guvernare anacronică, care își revendica identitatea în ideologia sovietică, cu care construcția unui stat independent era de neconceput. Puterea care a preluat guvernarea în 2009 a fost prima care a schimbat radical direcția din Est spre Vest. Primele cărămizi în temelia orientării R. Moldova spre spațiul valoric european au fost clădite atunci.

Primarul Chișinăului în acea perioadă, Dorin Chirtoacă, comentează în Ziarul de Gardă că „lipsește adevărul judiciar complet și în ansamblu. Lipsește poziția și concluzia statului cu privire la fapte, organizatori, instigatori, persoane care au dirijat și comandat acțiuni ilegale de ambele părți, de jos până sus. Dar, fără acel 7 aprilie, probabil, mult mai lent ar fi avut loc acele schimbări și evoluții care s-au derulat în ultimii 15 ani. În 2013-2014, noi am primit asocierea la UE și libera circulație datorită jertfei acelor tineri, așa cum primim în prezent statutul de stat candidat și negocierile de aderare datorită jertfei Ucrainei.

„Datorită lor nu trăim într-un stat închis”, titrează și Europa Liberă, la 15 ani de la protestele postelectorale din 2009 împotriva Partidului Comuniștilor și a lui Vladimir Voronin. Datele din 2022 arată că R. Moldova a pierdut nouă procese la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) din cauza tratamentului aplicat tinerilor protestatari de către forțele de ordine. În alte 12 cazuri Moldova și-a recunoscut vina, acceptând să plătească despăgubiri victimelor. Presa a calculat că până în 2021, statul a plătit despăgubiri de aproape 5 milioane de lei, iar alte trei procese se mai află pe rol la CEDO.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Fonograful de vineri cu Victor Buruiana
Meteo Chișinău
31,24
Nori împrăștiați
Umiditate:48 %
Vint:6,17 m/s
Sat
27
Sun
27
Mon
24
Tue
25
Wed
26
Arhivă Radio Chișinău