„În schița văzută de Europa Liberă, autorii raportului constată că autoritățile de la Chișinău sunt la etapa inițială sau au un anumit nivel de pregătire în implementarea acquis-ul comunitar sau a legislației europene la aproape toate capitolele de cooperare cu UE” se menționează în articol. Autoritățile moldovene sunt în stadiu incipient în alinierea la legislația comunitară privind politica în domeniul concurenței, controlul financiar, serviciile financiare, politicile regionale sau cele de mediu și schimbările climatice.

Evaluarea preliminară arată că R. Moldova are un anumit nivel de pregătire pentru implementarea acquis-ului UE la capitolele „Justiție, libertate și securitate” și „Politici economice și monetare”. Totuși, autorii raportului observă că trebuie consolidată independența Băncii Naționale, iar supravegherea sectorului financiar trebuie îmbunătățită în continuare. În domeniul afaceri externe, R. Moldova a primit calificativul „nivel bun de pregătire” și este moderat de bine pregătită la capitolul „Securitate și politici de apărare”. Raportul scoate la iveală lipsa reformelor, care a fost o chestiune cronică de-a lungul timpului,  R. Moldova plătind acum „prețul pentru neglijența regimurilor anterioare”.

La același subiect, cu titlul „Moldova, prinsă cu restanțe mari la implementarea acquis-ului comunitar” scrie un articol și Vitalie Călugăreanu în Deutsche Welle. Cele mai mari restanțe pentru Rep. Moldova se constată în domenii precum combaterea corupției, achizițiile publice, birocrația. Calificativul „nivel bun de pregătire” se atestă în domeniul afacerilor externe, se arată în articol.  

„Deși acum din Moldova nu mai dispar miliarde de dolari ca în perioada guvernărilor oligarhice, lucrurile bune se întâmplă mai lent decât așteaptă cetățenii, iar acum autoritățile dau vina pe războiul din Ucraina și pe criza energetică generată de Rusia, dar și pe rezistența sistemului lăsat moștenire de oligarhii fugari” notează Vitalie Călugăreanu.

„Surpriză la guvern. Nu mai vor miniștrii să fie miniștri? Nu pot ori nu sunt lăsați să-și caute de treabă?” Este titlul editorialului semnat astăzi de jurnalistul Petru Grozavu, în Ziarul de Gardă.  2022 a fost un an de cumpănă pentru R. Moldova. Și nu e vorba doar de războiul din vecinătate, constată editorialistul. ”Crizele s-au ținut scai de noi, inflația a pustiit economia și a făcut ravagii pe piața de mărfuri și servicii, prețurile au golit lumea de cele mai elementare economii, sărăcia, ca și războiul, a scos oamenii din case și a umplut cu ei aeroporturile, gările și vămile, localitățile au rămas și mai pustii decât erau, bătrânii și mai singuratici de cum au fost…”

Anul 2022 a fost cel mai greu an de la 1991 încoace. Chiar și teribilul 1992, în care Rusia venea cu război peste noi, l-am suportat cu mai multă resemnare, scrie Petru Grozavu. ” De ce? Pentru că nu doar războiul din Ucraina este marea problemă, din cauza căreia 2022 a fost pentru noi așa cum a fost. Și nici crizele. Crizele sunt consecințele. Problema cea mare – lucru spus în public de mai multe ori în ultimul an – rezultă din incapacitatea cabinetului de miniștri de a guverna, în condiții de criză, un stat nepregătit pentru a putea fi guvernat în astfel de condiții. Și aici reproșul nu e doar în adresa guvernului Gavrilița, ci a tuturor executivelor de până la el, pentru că toate își au „meritul” pentru incapacitatea R. Moldova de a reacționa și acționa în situații ieșite din comun. În 30 de ani nici un partid (din fostele de la guvernare) nu s-a îngrijit în mod temeinic de fortificarea și securizarea acestei țări” concluzionează editorialistul Petru Grozavu în Ziarul de Gardă.