Poate Moldova să arate lumii cum să-i țină piept lui Putin? Determinarea micii republici ex-sovietice de a nu se lăsa intimidată de Kremlin ar putea oferi un model pentru Occident despre cum să țină în frâu valul de subversiune și corupție, se arată într-un editorial despre Republica Moldova, publicat de cotidianul britanic The Guardian, preluat de Jurnal.md. „Cum poate o democrație să se apere de un atacator care nu respectă nicio regulă democratică” - se întreabă jurnalistul, scriitorul și cercetătorul britanic Peter Pomerantsev, născut la Kiev și stabilit în prezent la Washington. „Când agresorul tău folosește corupția, șantajul, războiul economic, atacurile cibernetice, campaniile sub acoperire și violențe stradale – în timp ce tot ce ai sunt instanțe ineficiente și instituții internaționale chiar mai lente. Îți poți pierde suveranitatea fiind prea moale? Dacă răspunzi cu cenzură sau chiar cu anularea alegerilor, nu-ți pierzi valorile? Este o provocare pentru orice țară, deoarece "ordinea internațională bazată pe reguli", pentru ceea ce a valorat vreodată, se dezintegrează. În opinia autorului, Moldova poate fi și locul în care democrațiile pot învăța să riposteze împotriva unor astfel de atacuri. Pe măsură ce SUA se retrag de la sprijinirea unei Europe sigure și democratice, Vladimir Putin va deveni din ce în ce mai încurajat. Marea Britanie și țările UE trebuie să reinventeze modul în care ne menținem liberi.

Alegerile din Germania vor trasa direcția în Europa. DW scrie că furtuna geopolitică generată de atitudinea noului președinte american față de Ucraina a crescut miza alegerilor de duminică din Germania. În noul context Germania devine ultima și marea speranță pentru toți europenii. Este opinia directorului executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice de la Chișinău, Vadim Pistrinciuc. El a spus pentru DW că securitatea Republicii Moldova depinde acum de alegerea germanilor. „Pentru Republica Moldova este mai importantă ca niciodată revenirea CDU la cârma Guvernului german. CDU/PPE a fost partidul german care a susținut și promovat intens asocierea Moldovei cu UE în 2014. Este un partid care cunoaște Moldova nu doar din analize, dar are o experiență lungă de cooperare cu partidele și guvernele din Republica Moldova. Asistența financiară pe care a primit-o Republica Moldova a fost puternic promovată de acest partid”, amintește Pistrinciuc. El remarcă faptul că Friedrich Merz crede în puterea Europei unite. Nu în ultimul rând, Merz este si un politician dur în termeni de securitate. Pledează constant pentru creșterea susținerii pentru Ucraina și are o poziție solidă pe subiectul securității Europei. Moldova este deja beneficiară a acestui sprijin de securitate prin echipamentele militare pe care le oferă Germania. Dar cel mai important pentru Moldova este că un guvern pro-european CDU, cu Merz cancelar, va fi mult mai puternic preocupat de securitatea întregii Europe, iar aceasta înseamnă mai multă securitate inclusiv pentru Moldova”, a spus analistul.  

Ziarul Național, reține apelul Guvernului R. Moldova, care cere clerului să dezvăluie adevărul despre distrugerile războiului din Ucraina, susținând că ofensiva militară a Moscovei a distrus aproximativ 500 de lăcașuri de cult. „De la începutul invaziei, mai mult de 500 de biserici, sinagogi și moschei au fost distruse sau avariate, echivalentul unei distrugeri la fiecare două zile," a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă. „Nu rămâneți tăcuți. Spuneți lumii adevărul. Agresiunea nu este doar o bătălie pentru teritoriu, ci și o distrugere a sanctuarelor”.  Invazia rusă, susținută de Biserica Ortodoxă a Rusiei, a grăbit transferul parohiilor de la Mitropolia Moldovei, cu legături puternice la Moscova, către Mitropolia Basarabiei, mai mică și asociată cu România. Peste 60 de parohii au trecut la Mitropolia Basarabiei.

„Am trăit 18 ani în sentimentul de presiune constantă”. Vladimir Ternavschi, un tânăr activist, născut în stânga Nistrului, povestește la Podcast ZdCe cum e să trăiești și să te formezi ca personalitate în regiunea transnistreană? El a povestit experiența sa de viață în această regiune separatistă și despre factorii care i-au schimbat părerile, puternic influențate de spațiul informațional rusesc în care se află regiunea transnistreană. „M-am născut în Rîbnița și am trăit 18 ani în sentimentul de presiune constantă. Deși era parțial lucrat artificial de presă locală, trăiești și te gândești că Moldova, Ucraina, toți vor să nimicească Transnistria”. Vladimir povestește despre motivul pentru care a decis să plece din regiunea transnistreană după ce a absolvit școala. „Când am absolvit școala, eu eram un susținător al lui Putin”, mărturisește tânărul. El spune că ajungând la Chișinău și urmărind mai ales declarațiile opoziției din Rusia, și-a schimbat opiniile și a îmbrățișat valorile democratice. „După ce am locuit mai mult timp pe malul drept, am înțeles că nimeni nu vrea să mă ucidă, că aici nu umblă românii, cum mi se spunea, și nu caută transnistreni ca să-i pună la închisoare”, povestește Vladimir Ternavschi.