„Nu la Comrat și nici la Tiraspol, ci la Chișinău se dă bătălia decisivă pentru cursul nostru european ” (Revista presei)
-
23 Aprilie 09:58
Cotidianul german Süddeutsche Zeitung la care face trimitere DW, analizează problemele politice interne din Republica Moldova create de politicienii pro-Moscova, care încearcă să deraieze drumul Chișinăului spre aderarea la UE. Articolul descrie mai întâi tentativele masive de destabilizare întreprinse de oligarhul penal Ilan Șor, dat în urmărire internațională, care se ascunde în prezent în Israel. Partidul acestuia a fost declarat neconstituțional de Justiția de la Chișinău, iar candidații săi nu au mai avut voie să participe la alegerile locale de anul trecut. Aceștia au participat totuși la scrutin ca "independenți", câștigând în numeroase localități, după cum remarcă săptămânalul german, la care face referire Radio Chișinău.
Cea mai importantă victorie obținută de Șor ar fi fost alegerea ca guvernatoare a Găgăuziei a candidatei sprijinite de el, Evghenia Guțul. Noua bașcană a Autonomiei Găgăuze, unde trăiesc aproximativ 150.000 de oameni, este pro-Putin, în favoarea războiului din Ucraina și una din vocile principale ale lui Ilan Șor în Republica Moldova, scrie Süddeutsche Zeitung.
Crearea Blocului ”Pobeda” la Moscova, format din partide și politicieni adunați în jurul condamnatului fugar Ilan Șor, are drept scop crearea aparenței de susținere masivă în R. Moldova pentru politicile pro-ruse și pentru însuși Șor, care continuă să fie principalul factor de influență al Kremlinului în R. Moldova, scrie Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) într-o analiză, citată de deschide.md. ISW notează că Partidul Renaștere este, probabil, cel mai influent dintre partidele care alcătuiesc noul bloc ”Pobeda”, dar în prezent deține doar patru locuri în Parlament. Partidul Renaștere era anonim în mare parte până când deputații Alexandr Nesterovschi, Irina Lozovan, Vasile Bolea și Alexandr Suhodolski au părăsit Partidul Socialiștilor pentru a i se alătura în mai 2023, după întâlnirea cu șeful Partidului Liberal Democrat din Rusia (LDPR) Leonid Sluțki în Rusia în martie 2023 și cu Șor în Israel în mai 2023. Partidul Renaștere a orchestrat un protest la scară largă la Chișinău în februarie 2024, care a cerut demisia președintelui Maia Sandu.
Trebuie ori nu să meargă în Rusia politicienii din Republica Moldova pentru parteneriate politice? Se întreabă Ziarul de Gardă. Publicația amintește că Vladimir Putin este acuzat oficial de crime de război, iar Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele președintelui Federației Ruse, ca urmare a unei investigații internaționale privind crimele împotriva copiilor în războiul din Ucraina. Totodată ZDG subliniază că Statul RM, pe care deputații prezenți la Moscova îi reprezină și care și-a votat propriul statut de neutralitate, nu a putut fi neutru nici pentru o zi, deoarece are o armată rusă pe teritoriul tău, dar și un depozit enorm de arme rusești, pe care Rusia a promis să le retragă cu 30 de ani în urmă, dar a mințit și nu le-a retras niciodată, creând situații de risc și comițând unele crime pe parcursul acestor zeci de ani.
Dacă Rusia e un stat neliber, dacă Rusia a declanșat un război ucigaș, dacă liderul Rusiei e urmărit penal de o instanță internațională, ce poți să aduci de la Kremlin la Chișinău? Angajamente politice? Și care e prețul? Care e plata? Se întreabă ZDG și adaugă faptul că potrivit articolului 337 din Codul Penal „trădarea de Patrie e o faptă săvârșită intenționat de un cetățean al Republicii Moldova în dauna suveranității, inviolabilității teritoriale sau a securității de stat și a capacității de apărare a Republicii Moldova prin trecerea de partea dușmanului”, atunci politicienii ar trebui să răspundă primii, conchide ZDG.
Nicolae Negru de la Ziarul Național remarcă faptul că Moscova nu-și ascunde intențiile de a-i folosi pe găgăuzi pe post de idioți utili în războiul său hibrid împotriva Republicii Moldova. Însă oricât de disprețuitoare, dușmănoase, necivilizate ar fi acțiunile Kremlinului, oricâtă importanță și-ar da inocenta din punct de vedere politic Evghenia Guțul, să nu uităm că numărul alegătorilor găgăuzi este destul de redus, de doar peste o sută de mii (circa 4%), ceea ce limitează mult rolul lor în destabilizarea și reorientarea geopolitică a statului moldav.
Nu la Comrat și nici la Tiraspol, ci la Chișinău se dă bătălia decisivă pentru cursul nostru european, subliniază publicistul. În opinia acestuia nu e semn de putere, ci de slăbiciune, de decădere a Rusiei implicarea fățișă, frontală, sfidătoare în afacerile interne ale unui stat vecin „partener strategic”, ațâțarea Comratului împotriva Chișinăului, iar întâlnirea lui Putin cu marioneta unui hoț, fie și pe coridor, „întâmplător”, ține de tradiționalul fenomen universal, numit de ruși „pokazuha” - simulare a activității febrile în anturajul președintelui rus.
Cum (nu) se înarmează Moldova: Avem în continuare cel mai mic buget militar din Europa, scrie Mold-Street. Deși a înregistrat anul trecut o creștere de aproape două ori a cheltuieilor militare, Republica Moldova rămâne în continuare țara cu cel mai mic buget militar din Europa – doar 93,4 milioane de dolari în 2023, ceea ce este doar 0,55% din PIB.
Mai mult! Alocațiile pentru apărare în 2023 au fost chiar mai mici decât în 2008, ca pondere din PIB, menționează Mold-Street. De altfel, și după cota cheltuielilor militare în PIB, suntem la coada Europei. Țări neutre și extrem de bogate, precum Austria sau Elveția, alocă câte aproape un procent din PIB pentru apărare, mai adaugă Mold-Street.