Ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, susține că sistemele antirachetă de care Moldova ar avea nevoie ca să-și poată apăra spațiul aerian sunt foarte scumpe iar Guvernul nu are așa bani chiar dacă a mărit bugetul pentru apărare. Directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, este convins că Republica Moldova trebuie să rupă „lanțul vicios al izolării sale de lumea euroatlantică”. „Autoritățile trebuie să știe că adversarul lucrează de zor la proiectul său (restabilirea URSS – n.n.) și este necruțător. (…) Moscova este cinică când își urmărește interesele, iar acum, în situația în care succesele sale militare din Ucraina s-au împuținat, ar trebui să ne deranjeze orice tentativă de a înregistra succese asupra unui stat încă foarte vulnerabil cum este Republica Moldova. Așa că suntem obligați să acționăm strategic, ieșind din letargia care caracterizează în acest moment, în linii mari și cu mici excepții, sectorul de securitate și apărare”, susține Munteanu.

Totodată, autorul atenționează că „Rusia alimentează ostilitatea moldovenilor față de guvernarea pro-europeană. Pe lângă pericolul extern, crește și riscul destabilizării situației interne în Moldova. Partidele pro-ruse exploatează criza energetică și inflația (35%) pentru a ostiliza populația în raport cu guvernarea pro-europeană. În paralel, în sudul țării, în Autonomia Găgăuză, reprezentanții unei asociații din Rusia „Mișcarea de Eliberare Națională” a instalat corturi în centrul orașului Comrat și colectează semnături pentru refacerea URSS. Iar conducerea Partidului Socialiștilor se află zilele acestea în Rusia, unde s-a întâlnit cu președintele fracțiunii „Spravedlivaia Rossia”, Serghei Mironov, și a pozat sub steagul „Novorossia” pe care acesta îl are în birou – un proiect separatist rusesc ce include regiunile Donețk și Luhansk”, scrie DW.

 „Moment istoric” la Chișinău, titrează Ziarul Național care se referă la Memorandumul de cooperare între Parlamentul R. Moldova și Camera Reprezentanților a Congresului SUA, semnat de președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, și președintele Parteneriatului pentru Democrație din Camera Reprezentanților a Congresului SUA, David Price. „Trăim un moment istoric și foarte important pentru statele noastre. (...) Este un acord care instituționalizează relațiile Parlamentului R. Moldova și Camera Reprezentanților. (...) Acest lucru ne va oferi o posibilitate excelentă pentru parlamentarii din ambele legislative să înțelegem mai bine procesele, tendințele și să venim cu soluții pentru problemele cu care se confruntă cetățenii”, a spus Igor Grosu după semnarea documentului. Președintele Parteneriatului pentru Democrație din Camera Reprezentanților a Congresului SUA, David Price, a apreciat poziția R. Moldova în forurile internaționale vizavi de invazia Ucrainei și faptul că a primit și a ajutat numeroși refugiați ucraineni, scrie Ziarul Național.

Cotidianul publică „Detalii privind dosarul Șor de la Curtea de Apel Chișinău: Avocatul lui Platon a înaintat o cerere prin care a solicitat să fie recunoscut ca parte vătămată în cauza penală de învinuire a deputatului fugar. O nouă ședință de judecată în dosarul în care deputatul fugar Ilan Șor, condamnat de prima instanță de escrocherie și spălarea banilor, a avut la Curtea de Apel Chișinău. Procuratura Anticorupție a anunțat că la ședința de miercuri, 19 octombrie, au fost examinate și respinse ca nefondate 14 dintre cele 16 cereri, dintre care inclusiv 1 cerere de ridicare a excepției de neconstituționalitate, precum și 2 cereri de numire a expertizelor suplimentare, înaintate de avocații lui Ilan Șor. Totodată, la ședința din 19 octombrie a fost prezent și avocatul Ion Crețu, reprezentând interesele lui Veaceslav Platon, ultimul înaintând o cerere în adresa Colegiului penal, prin care a solicitat recunoașterea sa în calitate de parte vătămată în cadrul cauzei penale de învinuire a lui Ilan Șor. Cotidianul amintește că în iunie 2017, Ilan Șor a fost condamnat la șapte ani și jumătate de pușcărie de Judecătoria Chișinău cu sediul în sectorul Buiucani. Potrivit procurorilor, liderul Partidului „ȘOR” ar fi obținut de la Banca de Economii peste cinci miliarde de dolari, bani pe care i-ar fi spălat, ulterior, prin firme off-shore. Ilan Șor pledează nevinovat. În vara anului 2019, atunci când s-a schimbat guvernarea, Ilan Șor a fugit din Republica Moldova.

„Lupta dintre doi fugari: după ce i-a mers cu Viorel Morari, Platon se vrea parte vătămată și în dosarul Ilan Șor”, titrează și Anticorupție la același subiect. Controversatul afacerist Veaceslav Platon, cu statut de învinuit în mai multe dosare penale pentru fraudă, vrea să fie recunoscut ca parte vătămată în dosarul penal intentat lui Ilan Șor pentru fraudă bancară. Instanța i-a remis însă cererea pe motiv că era scrisă în limba rusă și i-a cerut să o întocmească conform cerințelor legale. Anticorupție precizează că Veaceslav Platon a fost condamnat anterior la 18 ani cu executare în dosarul fraudei bancare. Acesta a fost eliberat din închisoare în vara anului 2020, la indicația procurorului general Alexandr Stoianoglo, învinuit de abuz în serviciu și corupție pasivă în cazul eliberării controversatului afacerist. În primăvara anului 2021, procurorii, la cererea lui Stoianoglo, au renunțat la învinuiri, Platon fiind achitat în dosarul în care fusese condamnat irevocabil. După alegerile parlamentare anticipate din vara anului 2021, câștigare de PAS, Veaceslav Platon a plecat pe ascuns în Marea Britanie, de unde nu a mai revenit. În prezent, în gestiunea Judecătoriei Chișinău se află două dosare în care Veaceslav Platon are statut de învinuit. Veaceslav Platon are statut de parte vătămată în dosarul intentat pe numele fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. Platon pretinde de la Morari despăgubiri de 300.000.000 USD.