Parlamentul va numi, în regim de urgență, membri non-judecători care au trecut evaluarea comisiei de pre-vetting. După numirea membrilor non-judecători, CSM va funcționa”, a anunțat Maia Sandu. Șefa statului a mai comunicat că, în cel mult trei luni, fă fi formată și va începe să funcționeze Curtea Anticorupție care va investiga dosarele de mare corupție și corupția din sistemul judecătoresc. Șefa statului s-a arătat indignată că la Adunarea Generală a Judecătorilor nu au fost aleși magistrații în CSM și susține că scopul adunării a fost perturbat de judecătorii corupți. Portalul Anticoruptie.md amintește că, vineri, 17 martie, după o pauză de patru ani, a avut loc Adunarea Generală a Judecătorilor, la care urmau să fie aleși patru membri în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din rândul celor cinci judecători care au promovat evaluarea Pre-Vetting.  După discuții de cinci ore despre situația din sistem, ședința a fost întreruptă până pe 28 aprilie 2023, timp în care Curtea Supremă de Justiție (CSJ) va pronunța deciziile în cazul contestațiilor depuse de candidații care nu au promovat evaluarea.

„Justiția a fost sechestrată de judecătorii care au lăsat criminali în libertate”, titrează și DW Moldova, din declarația președintei Maia Sandu, care a convocat luni CSS în legătură cu starea de urgență din domeniul justiției. Sistemul este practic paralizat de către judecătorii rămași în funcții din perioada statului capturat. „Tot ce au reușit să arate judecătorii la această adunare este că justiția a putrezit și nu-și dorește sau nu poate să se trateze. ... Constatăm că justiția a fost sechestrată de interesul personal al unor judecători care au lăsat criminali în libertate, care au permis ca „Laundromat”-ul și furtul miliardului să rămână nepedepsite sau au invalidat alegeri democratice, a declarat Maia Sandu.

DW se întreabă în acest context: Unde se intersectează interesele oligarhilor, ale judecătorilor corupți și ale Rusiei? Blocarea sistemului de justiție este miza celor care au jefuit Moldova în perioada 2014-2021 și asta coincide cu interesul judecătorilor, care au deservit acele regimuri, de a ține sistemul de justiție nefuncțional cât mai mult timp. În paralel, Rusia lucrează, împreună cu politicienii fugari din Moldova, la un plan de destabilizare a țării, ce ar urma să culmineze cu schimbarea guvernării prin violență.

„Blocajele din sistemul de justiție rămân un impediment serios pentru timpul în care R. Moldova va reuși să adere la Uniunea Europeană”, spune, într-un interviu la Europa Liberă, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu. Cele mai multe ajustări legislative necesare pentru apropierea de UE vor fi finalizate către sfârșitul lunii martie-începutul lui aprilie, însă autoritățile de la Chișinău trebuie să demonstreze, în special, „progres sistematic și sistemic în asigurarea funcționalității sistemului de justiție”. Potrivit ministrului, problemele din acest sistem împiedică R. Moldova, inclusiv, să atragă investitori și să-și crească economia, de aceea reforma justiției este una cheie pentru guvernare.

Ministrul Nicu Popescu a mai vorbit în interviul de la Europa Liberă despre echipamentele militare cerute de la UE: Jumătate din banii Instrumentului European pentru Pace pentru R. Moldova, adică aproximativ 20 de milioane de euro, urmează a fi investite în monitorizarea spațiului aerian. Chișinăul a solicitat pentru asta un radar. UE va oferi fonduri și Ministerul Apărării va merge la anumite companii pentru a încerca să găsească aceste radare. Totodată, el a spus există o insuficiență de echipamente militare cauzată de război și că este greu să se estimeze în cât timp R. Moldova va avea un radar.