„Piatra din capul unghiului” este titlul editorialului semnat de Alexandru Tănase pentru Cotidianul.md despre prima ședintă a noului Parlament de la Chișinău.

Departe de energia specifică unui început de mandat, atmosfera din sală la ședința inaugurală a fost una inertă, aproape funebră. Părea mai degrabă o adunare de comemorare decât o celebrare a democrației. Chipuri cunoscute, resemnate, ieșite parcă dintr-un film alb-negru, își ocupau locurile în bănci fără vreo urmă de emoție sau de direcție scrie Alexandru Tănase.

Discursul președintei Maia Sandu, a fost bine calibrat și conținut, dar prudent în a genera așteptări. Tonul a fost echilibrat, cu formulări atent alese, în care a fost inserată o anumită doză de energie care să transmită societății încrederea că cei aflați astăzi la conducere știu ce vor și au forța de a merge înainte.

Mai curând decât o alocuțiune adresată Parlamentului, discursul a sunat ca un mesaj către națiune notează editorialistul.

Ca o concluzie generală: actualul Parlament este pestriț, neomogen și, în mod evident, nu se înscrie în categoria corpurilor legislative revoluționare.

Dar acest fapt nu trebuie să ne descurajeze. În istoria noastră politică, am mai avut parlamente care, la prima vedere, păreau lipsite de viziune sau potențial. Și totuși, sub presiunea contextului istoric, s-au ridicat la înălțimea momentului. Cel mai relevant exemplu rămâne Parlamentul Independenței — fostul Soviet Suprem al RSS Moldovenești. Ales într-un regim controlat de PCRM și KGB, acel legislativ a devenit, în doar doi ani, motorul unei schimbări fundamentale. A votat independența de URSS la 27 august 1991, într-un gest pe care puțini îl anticipau în 1989.

Există un veche metaforă  care rezumă perfect astfel de situații: „Piatra pe care au lepădat-o zidarii a ajuns să fie piatra din capul unghiului.” Cu alte cuvinte, ceea ce părea inutil sau fără potențial poate deveni elementul esențial care susține întreaga construcție.

Publicistul și analistul Nicoale Negru explică într-un editorial pentru Veridica.md „De ce a eșuat Rusia în alegerile din Republica Moldova”. Moscova a sărit peste cal, a pus la îndoială inteligența cetățenilor moldoveni când declara în campania electorală că Republica Moldova s-ar pregăti de război, că e pe cale să atace Transnistria. Cine să creadă asemenea inepții? În lista priorităților pe care le indică respondenții moldoveni în sondaje, problema transnistreană abia dacă intră uneori în primele cinci. Și atunci când Lavrov acuză guvernarea PAS de rusofobie și de încălcare a drepturilor vorbitorilor de limbă rusă, amenințând că Rusia le va veni în ajutor, el dă dovadă de indecență, nu e credibil nici pentru vorbitorii de limbă rusă. Iar Maria Zaharova provoacă sentimente de jenă când deplânge „românizarea” moldovenilor și faptul că sunt conduși de o președintă cu cetățenie română.

Ca și cum purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse nu ar ști că în Republica Moldova dubla cetățenie e permisă de lege, ea încearcă să-i pornească pe moldovenii „verzi” împotriva românilor „străini”. Oricât ar încerca unii să ne convingă că războiul din Ucraina este o problemă politică și se rezolvă prin mijloace politice, că nu e războiul nostru, pentru majoritatea alegătorilor moldoveni din Rusia a devenit o problemă morală, un pericol existențial. De aceea, ei au optat, în proporție de circa ¾, pentru UE sau Zona Schengen, cât mai departe de Rusia, respingând chemările „suveraniștilor” la „pragmatism”. Pare incredibil? Eșecul lui Trump de a-l determina pe Putin să accepte un armistițiu pe linia actuală a frontulului și să înceapă negocieri de pace cu Zelenski, îi convinge că au avut dreptate.

 „Putin nu va renunța la încercările de subminare a Europei” spune într-un interviu la Europa Liberă, jurnalista de la CNN, Jill Dougherty.

Președintele rus, Vladimir Putin, nu este gata de negocieri de pace, crede jurnalista americană, specializată pe Rusia și spațiul ex-sovietic. Ea spune în podcastul „Pe Agendă” că Putin are nevoie „să obțină ceva și să arate poporului rus că acest război nu a fost o greșeală”.

„Putin vrea să controleze Ucraina. Nu este vorba doar de teritoriu. Cred că vrea să controleze Ucraina din punct de vedere politic, geopolitic și poate chiar fizic. Nu vrea ca Ucraina să facă parte din NATO, nu vrea ca Ucraina să facă parte din UE. Putin nu vrea ca Ucraina să aibă o armată mare, ci o armată foarte mică”, afirmă Dougherty.

Jurnalista, care a condus anterior biroul de la Moscova al postului de televiziune CNN, crede că liderul de la Kremlin va continua „să erodeze, să distrugă unitatea și să creeze probleme între Statele Unite și Europa”.

„Promovarea egalității de gen reprezintă o  prioritate strategică și geopolitică esențială” spune ambasadoarea Franței la Chișinău, Dominique Waag, potrivit unui articol al Ziarului de Gardă.

Apărarea drepturilor femeilor și fetelor, precum și promovarea egalității de gen, reprezintă o  prioritate strategică și geopolitică esențială pentru construirea unor societăți juste, incluzive,  pașnice și durabile. Studiile arată că participarea femeilor la procesele de negociere crește cu  35% șansele ca acestea să fie durabile. De asemenea, politicile care integrează pe deplin  principiul egalității de gen contribuie la combaterea mai eficientă a schimbărilor climatice, stimulează creșterea economică și consolidează reziliența societăților noastre. 

Este un extras din textul semnat de ambasadoarea Dominique Waag la cea de-a patra Conferință ministerială privind diplomația feministă, organizată la Paris în perioada 22–23 octombrie, care reunește peste 450 de participanți din întreaga lume, inclusiv din R. Moldova. Cooperarea dintre Franța și Republica Moldova se înscrie în această dinamică. În toate  acțiunile sale, ea urmărește să sprijine participarea femeilor și fetelor, să promoveze egalitatea  și să țină cont de perspectiva de gen în fiecare domeniu de intervenție se mai arată în mesajul ambasadoarei.