„De ani de zile, unii politicieni îi învrăjbesc pe oameni cu mesaje anti-occidentale” (Revista presei)

  • 06 Octombrie 09:52
„De ani de zile, unii politicieni îi învrăjbesc pe oameni cu mesaje anti-occidentale” (Revista presei)

„De ani de zile, unii politicieni îi învrăjbesc pe oameni cu mesaje anti-occidentale, titrează Ziarul de Gardă. În ultimele săptămâni, protestatari organizați de Partidul Politic „Șor” au ieșit în centrul capitalei cu diverse pancarte: unii sunt nemulțumiți de actuala guvernare, de majorarea prețurilor, alții spun că au ieșit să protesteze împotriva Europei, NATO și scandează împotriva americanilor sau românilor. Jurnaliștii care au relatat evenimentele din timpul protestelor spun că acești oameni nu-și pot argumenta în niciun fel pozițiile sale anti-Occident. Experții în politică externă afirmă că majoritatea sunt victime ale propagandei de ani de zile, promovată atât de politicieni de la noi, cât și de sursele media afiliate Kremlinului. În mulțimea oamenilor de la protest se văd pancarte cu diverse mesaje, majoritatea împotriva partidului de la guvernare, dar și împotriva președintei Maia Sandu. Pe una din pancarte este inscripționat următorul mesaj: „Nu robi în Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, da – în Uniunea Euro-asiatică”. Două protestatare declară că, de fapt, au venit la protest deoarece sunt împotriva românilor și americanilor. În ultimele decenii, mesaje anti-occidentale au tot fost răspândite de diferiți actori, inclusiv de politicieni sau de surse media, iar câteva partide politice promovează deschis schimbarea vectorului de dezvoltare a Republicii Moldova și apropierea de valorile „lumii ruse”. Printre aceștia este și fostul președinte al țării Igor Dodon”, remarcă autoarea.

„Ținând cont de faptul că amenințarea unei eventuale sistări a livrărilor de gaze în Republica Moldova de către Gazprom este una reală, este bine de știut ce alternative avem, scrie Mold-street. Premierul român, Nicolae Ciucă, a anunțat deja că România poate să furnizeze Republicii Moldova cel mult 5 milioane de metri cubi de gaz pe zi, prin conducta Iași-Ungheni-Chișinău. În perioada rece a anului, Republica Moldova, fără regiunea transnistreană, consumă volume de 8-10 milioane metri cubi de gaze pe zi. O altă cale alternativă de import a gazelor este din depozitele din Ucraina, dar aceasta – doar dacă acolo sunt acum suficiente stocuri, mai ales în condițiile războiului, explică Mold-street. Moldova poate importa gaze și prin conducta Trans-Balcanică, care anterior era folosită de Gazprom pentru exportul de gaze prin Ucraina și Republica Moldova în Bulgaria, Turcia, Macedonia de Nord și Grecia. Acum această conductă practic stă nefolosită, după ce la finele anului 2019 Gazprom a sistat livrările pe această cale. Având în vedere că Grecia și Turcia se pregătesc să își extindă capacitatea de import de gaz natural lichefiat (GNL) prin 10 terminale, conducta Trans-Balcanică va deveni probabil un coridor de aprovizionare atractiv, se arată într-un studiu al inițiativei South-East European Gas (SEEGAS), citat de Mold-street.

Moldova.org povestește „Cum au trecut moldovenii crizele anilor '90. Întregul deceniu a fost unul din cei mai dificili din istoria țării. Statutul de „cea mai săracă țară din Europa", apărut tot atunci, era justificat prin salarii mici și date cu întârziere, lipsa de mărfuri și produse alimentare, economie slab dezvoltată, migrația populației peste hotare... Problemele energetice, scumpirea prețurilor la produse, inflația de peste 30% și majorarea tarifelor, provocate de războiul din Ucraina, cu siguranță își vor pune amprenta peste indicatorii economici ai anului 2022 și, cel mai probabil, asupra anului 2023. Acum însă nu ne rămâne decât să urmărim cât de profunde vor fi aceste amprente și dacă această perioadă va intra în istoria crizelor țării noastre, scrie Moldova.org.

Portalul Zona de Securitate scrie despre „cazurile CEDO după excluderea Rusiei din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Cine poartă răspundere și achită daunele”. Se împlinește practic o lună de când Federația Rusă nu mai este parte a Convenției Europene a Drepturilor Omului. În context, există încălcări care s-au produs până la 16 septembrie 2022, prin urmare, persoanele ale căror drepturi au fost încălcate, vor avea la dispoziție 4 luni să depună sesizări la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. După aceste 4 luni, adică după 16 ianuarie 2023, practic va fi imposibil să prezinți o cauză la CEDO și să zici că a fost încălcat dreptul în regiunea transnistreană. Avocatul Promo-LEX, Alexandru Postică a explicat că  la modul practic acest lucru înseamnă un FIASCO, în ceea ce privește respectarea drepturilor omului în Federația Rusă, în primul rând, și evident zonele în care această țară deține jurisdicție, inclusiv în regiunea transnistreană…

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Muzică
Meteo Chișinău
3,85
Ceață
Umiditate:99 %
Vint:1,54 m/s
Sat
9
Sun
11
Mon
7
Tue
1
Wed
-1
Arhivă Radio Chișinău