Moscova a reluat finanțarea unor preoți ai Mitropoliei Moldovei, în scopul intensificării propagandei pro-ruse înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie. Acesta a fost motivul recentului „pelerinaj la Ierusalim”, cu participarea a 19 protopopi din Republica Moldova. Jurnal.md a aflat mai multe detalii despre această călătorie, care deconspiră metodele prin care Kremlinul intenționează să manipuleze creștinii din Republica Moldova, îndeosebi persoanele social-vulnerabile, pentru a răsturna actuala guvernare la scrutinul din toamnă. Potrivit sursei, în aceste acțiuni nu s-a implicat tot clerul mitropoliei conduse de ÎPS Vladimir, ci doar slujitorii care au acceptat benevol o astfel de colaborare, pe care alții au refuzat-o categoric, considerând-o drept un atac murdar la adresa bisericii. Cei 19 protopopi și 6 trimiși ai Kremlinului, au fost cazați într-un hotel rusesc, în apropierea Peșterii Mântuitorului, iar toate cheltuielile delegației moldovenești au fost acoperite de partea rusă, care, conform calculelor, au reprezentat peste 16 000 de dolari numai pentru drum și cazare și peste 14 000 de dolari pentru biletele la avion. Ca și în cazul „pelerinajelor” la Moscova din 2024, preoții au fost invitați la Ierusalim de părintele Oleg Vieru, protopop de Criuleni și Dubăsari și șef al Centrului de pelerinaj Pelerinul Ortodox de la lângă Mănăstirea Ciuflea. Acesta este cunoscut și ca persoană de încredere a episcopului Nicolae (Roșca) de Ceadâr-Lunga - un important promotor al politicii pro-ruse în Republica Moldova.

„Instruiți să facă haos”: Echipa de jurnaliști de investigație CU SENS (Cusens.md) a publicat o nouă investigație în care arată că mai mulți tineri din Republica Moldova, care au fost în vizite de studiu în Federația Rusă sub egida organizației „Eurasia”, conectată strâns de Kremlin și politicianul fugar Ilan Șor, participă la activități de protest în susținerea Evgheniei Guțul, dar și a altor politicieni din anturajul lui Ilan Șor. Mai mult, aceștia ar fi fost instruiți în Rusia cum să folosească arme pentru a provoca daune neletale, să provoace și să confrunte forțele de ordine, pentru a crea haos în timpul protestelor. Despre aceste acțiuni subversive, organele de drept au anunțat încă în toamna anului trecut. Deși a fost pornit un dosar penal, în cadrul căruia au fost făcute peste 80 de percheziții, tinerii vizați în anchetă se află în libertate, iar unii dintre ei participă, nestingheriți, la evenimente cu caracter politic. Documentarea acestui subiect i-a deranjat pe unii dintre eroii anchetei. Jurnaliștii au fost bruscați și intimidați, iar după ce au anunțat public despre asta, doi dintre tinerii instruiți în Rusia au acționat jurnaliștii în judecată, cerând să fie sancționați pentru că, spun ei, le-au încălcat onoarea și demnitatea. De asemenea, aceștia au depus plângeri la Poliție, în care acuză jurnaliștii de calomnie.

Parlamentul introduce măsuri stricte pentru finanțarea competitorilor electorali: depășirea plafonului legal va duce la descalificare, scrie Ziarul Național. Parlamentul a votat în prima lectură modificările propuse la Codul electoral și la Legea partidelor politice. Inițiativa se bazează pe recomandările misiunilor de observare a alegerilor și pe concluziile Curții Constituționale, care au evidențiat deficiențe în legislația actuală. O prevedere nouă va permite anularea înregistrării unui competitor electoral sau a unui grup de inițiativă, dacă finanțarea depășește 1% din plafonul legal, reducând astfel abuzurile financiare și finanțarea ilegală.

Ucraina este încrezătoare că va depăși veto-ul unguresc, care ține în loc și Republica Moldova, titrează Europa Liberă. Negociatoarea șefă a Ucrainei pentru integrarea europeană și euro-atlantică, Olha Stefanișina, a declarat la Chișinău că speră să convingă Ungaria în următoarele săptămâni să renunțe la opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE. Ea a spus că Ucraina și Republica Moldova vor să meargă mai departe împreună către aderarea la UE. Republica Moldova și Ucraina au parcurs împreună pașii de până acum în procesul de aderare, iar UE le-a tratat ca pe un tandem. Dar Ungaria, care cere mai multe drepturi pentru minoritatea maghiară din Ucraina, îi blochează acum deschiderea primelor capitole de negociere, afectând indirect și Republica Moldova. Stefanișina s-a oprit la Chișinău la întoarcerea ei de la Budapesta, unde spune că a „restabilit dialogul” cu autoritățile maghiare, care a fost o vreme întrerupt. Stefanișină a mai precizat că urmează să se întâlnească pe 1 mai cu Marta Kos pentru a discuta pe marginea deschiderii primelor capitole de negociere. Dar toate deciziile privind extinderea UE necesită unanimitate, iar Ungaria premierului Viktor Orban, considerat un prieten al Rusiei în UE, poate, practic, să țină Ucraina în afara blocului comunitar atâta timp cât consideră necesar. În interviu cu Europa Liberă, comisara europeană pentru extindere a spus că UE nu caută căi „de a ocoli” veto-ul maghiar, ci vrea să ajungă la o înțelegere cu Budapesta prin discuții.

Republica Moldova și Ucraina trebuie să adere la UE. Europa va fi mai puternică, mai sigură și mai unită. RFI reține declarația președintei Maia Sandu, la Congresul PPE. În discursul său în fața Congresului Partidului Popular European, președinta Maia Sandu a subliniat că Republica Moldova și Ucraina trebuie să adere la Uniunea Europeană ”nu doar pentru că aparținem familiei europene, ci pentru că Europa va deveni mai puternică, mai sigură și mai unită acceptându-i pe cei care luptă pentru valorile sale. A sosit momentul să demonstrăm că Europa răsplătește curajul prin acțiune. Republica Moldova, Ucraina și țările din Balcani muncesc din greu. Împreună, sub conducerea PPE, să ne regăsim locul firesc: acasă, în Uniunea Europeană”. Maia Sandu declară totodată că, astăzi, Republica Moldova este în siguranță datorită rezistenței poporului ucrainean. Ucraina protejează nu doar Republica Moldova, ci întreaga Europă și ordinea internațională. De aceea, Ucraina are nevoie de și mai mult sprijin militar, economic și moral, a subliniat președinta Republica Moldova. Amenințările cu care ne confruntăm sunt aceleași cu cele cu care se confruntă întreaga Europa. De aceea, continuă Maia Sandu, pentru a rămâne puternică, agilă și rezilientă, Europa trebuie să se reformeze pentru a proteja speranța păcii, pentru a-și apăra democrațiile (pentru că pacea fără democrație este trecătoare) și pentru a trata extinderea ca pe o investiție strategică în securitate.

Jurnal.md atrage atenție la „Miza crucială” a alegerilor prezidențiale în România – care este „orientarea către vest sau către est a țării”. Una din mizele cruciale ale apropiatului scrutin prezidențial din România este orientarea României către vest sau către est, în funcție de cine va câștiga alegerile, iar acest lucru va influența direct și situația din Republica Moldova. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul emisiunii Secretele puterii de la Jurnal TV. „Aici sunt două posibilități, una mai gravă decât alta, pentru România și pentru RM - G. Simion și V. Ponta. Oricare dintre aceștia înseamnă deturnarea parcursului european al României și a Moldovei”, a declarat jurnalistul român Cristian Tudor Popescu. Acesta a amintit de declarațiile candidatului George Simion care a afirmat recent că va tăia orice ajutor pentru RM din prima zi dacă ar ajunge președinte. Potrivit expertului dacă ar învinge Simion, în următorul moment acesta ar încerca o schimbare a majorității parlamentare care cel mai probabil ar fi formată din PSD, AUR și SOS. În același timp, merită atenție ideea înaintată de candidatul Crin Antonescu, care fiind întrebat ce s-ar întâmplă cu Republica Moldova dacă ar fi atacată de Rusia, a declarat că România trebuie să solicite garanții din partea UE și NATO pentru Republica Moldova,  la pachet cu Ucraina.