Statul va cere daune de 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro de la Plahotniuc în dosarul „Frauda Bancară”, titrează Ziarul de Gardă. Ministerul Finanțelor va depune o acțiune civilă pentru recuperarea acestui prejudiciu. Judecătorii au început luni, 27 octombrie, audierea martorilor. În fața instanței au fost audiați primii doi martori, foști funcționari în perioada când s-a organizat cea mai mare fraudă bancară din R. Moldova. Igor Corman fost deputat și, în perioada 2013-2014, a deținut funcția de președinte al Parlamentului. El a declarat că, în 2014, înainte de alegerile parlamentare, a participat la o întâlnire neformală la Reședința de Stat, unde s-a discutat despre riscurile din sistemul bancar. Acolo a fost prezent și președintele de atunci, Nicolae Timofti, premierul Iurie Leancă și guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, dar și vicepreședintele PDM, Vladimir Plahotniuc, și fostul premier Vlad Filat. S-a vorbit despre trei soluții, dintre care una ținea de micșorarea cotei statului în BEM.

Primii doi martori ai acuzării, audiați în instanță în dosarul lui Plahotniuc – relatează și Europa Liberă. Ei au povestit despre alertele pe care le-au primit autoritățile înainte de frauda bancară. Ca și la ședințele de judecată precedente, Vladimir Plahotniuc a refuzat să fie pe 27 octombrie adus la Judecătoria Buiucani, motivând că nu a reușit să studieze dosarul. Avocații lui spun că îi duc zilnic în penitenciar câte patru-cinci volume. Dacă pe 20 octombrie, ei au comunicat că Plahotniuc a reușit să citească 35 de volume, acum, el ar fi ajuns la volumul 50 din cele circa 100 ale dosarului. Judecătorii au decis că vor ține ședința în lipsa inculpatului și au invitat pe rând în sala de judecată primii martori ai acuzării: Igor Corman, fost președinte al Parlamentului (2013-2014), și Ion Păduraru, fost secretar general al Aparatului președintelui Nicolae Timofte (2012-2016). Procurorul Alexandru Cernei a precizat că acuzarea are în total 50 de martori, iar primii doi „fac o introducere” în starea sistemului bancar din 2014. Ion Păduraru a povestit că Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a atenționat de câteva ori Președinția despre riscurile pe care le-a depistat în sistemul bancar, care au ajuns să fie discutate la ședințele Consiliului Suprem de Securitate (CSS). Structurile statului erau îngrijorate de activitatea celor trei bănci controlate de omul de afaceri Ilan Șor: Banca de Economii, Unibank și Banca Socială. Păduraru a precizat că știa de la SIS că Șor a preluat controlul asupra Unibank prin circa 20 de tranzacții care au avut loc în câteva minute.

Câtă libertate are premierul desemnat în alegerea echipei? – o întrebare de pe Jurnal.md. Programul noului Guvern va fi făcut public după ce premierul desemnat va avea consultări publice pe domenii, afirmă deputatul PAS Lilian Carp, care a precizat că va fi păstrat același număr de ministere. Întrebat dacă Alexandru Munteanu este cel care își decide garnitura de miniștri, reprezentantul partidului de guvernare a dat asigurări că premierul desemnat este cel care are ultimul cuvânt de spus. „Are în mare parte libertate. O mare parte din candidați sunt coordonați sau sunt propuși de către domnul Munteanu. El este cel care își alege echipa, chiar dacă noi facem anumite recomandări, propuneri. Nu există niciun minister unde sunt impuși candidați. Se discută pe orice portofoliu separat. Celelalte sunt speculații”, a declarat Lilian Carp, la Jurnal TV.

Publicația Zona de Securitate face Profilul viitorului vicepremier pentru Reintegrare: studii, carieră și avere declarată. Ambasadorul Republicii Moldova în Ucraina, Valeriu Chiveri a anunțat recent că își încheie mandatul diplomatic, fiind ulterior propus de către prim-ministrul desemnat, Alexandru Munteanu, la funcția de vicepremier pentru Reintegrare. Chiveri îl va succedă la acest post pe Roman Roșca, care și-a depus jurământul în iulie, urmare a plecării lui Oleg Serebrian din funcția respectivă, după o perioadă tumultoasă, marcată de invazia rusă în Ucraina și de criza gazelor din această iarnă. Valeriu Chiveri este bine inițiat în probleme de securitate și negocieri, având o carieră îndelungată în cadrul OSCE și al misiunilor diplomatice. A colaborat cu Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ocupând funcții de consilier politic în centrele OSCE din Tașkent (Uzbekistan) și Astana (Kazahstan), iar mai târziu a coordonat proiecte în cadrul centrului OSCE din Turkmenistan, Kârgâzstan și Tadjikistan, a reprezentat Republica Moldova în Austria, în calitate de ambasador, fiind totodată șef al Delegației permanente pe lângă OSCE. Între 2013 și 2015, a deținut funcția de vice ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene. Din februarie 2022 până în octombrie curent, a exercitat funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Ucraina.

Într-un editorial publicat pe Cotidianul, Alexandru Tănase atrage atenția la metodele prin care acționează Kremlinul inclusiv în Moldova — de la intimidare și coruperea elitelor, până la infiltrarea instituțiilor religioase și culturale. „Rusia nu mai exportă doar petrol și gaze naturale; exportă ideologie toxică și mafie geopolitică. Cultura, religia și businessul devin simple vehicule — instrumente de soft power, cu scopuri calibrate atent pentru influență și control. Autorul atrage atenția că în această listă de instrumente de influență  un rol important îl joacă așa-numitele „centre culturale rusești”. Aceste entități sunt deschise pretutindeni unde Rusia are ambasade, în realitate ele fiind extensii ale rețelelor de spionaj militar rusesc. Sub protecție diplomatică și sub pretextul promovării limbii, artei și istoriei, aceste „centre culturale” funcționează ca noduri logistice în rețelele Kremlinului. SIS-ul moldovenesc știe foarte bine acest lucru, scrie autorul. Moldova are și ea unul, la Chișinău, un așa numit „Centru rus de știință și cultură” care funcționează nestingherit, ca și cum ar fi doar un simplu centru de limbi străine”. Alexandru Tănase amintește că în luna februarie, după ce drone rusești de atac au ajuns în R. Moldova, „Centrul de Spionaj Rus din Chișinău, care funcționa sub acoperirea de „centru cultural”, urma să fie închis - cel târziu de la începutul lui septembrie, dar suntem în octombrie, iar steagul lui Putin fâlfâie „bine mersi” pe clădirea centrului. Mai mult, pe pagina oficială a MAE rus, Acordul figurează ca fiind încă în vigoare”, observă autorul.