Lecția moldovenească pentru Armenia - Presiune, propagandă și șantaj economic rusesc ca în electorala din Moldova -  Rusia a vrut ca armenii să voteze temându-se de război și de prețuri mari dacă țara se îndreaptă spre UE, scrie DW Moldova. Publicația  amintește că Parlamentul armean a declanșat procedura de aderare a țării la UE în martie 2025, iar recent a adoptat o lege privind recunoașterea jurisdicției Curții Penale Internaționale (care a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin), iar asta a înfuriat Kremlinul. Mai mult, premierul armean Nikol Pashinian a refuzat să participe la parada de Ziua Victoriei organizată de Putin la Moscova. În schimb, l-a invitat pe Volodimir Zelenski la summitul Comunității Politice Europene găzduit la Erevan. Vladimir Putin a îndemnat amenințător Erevanul să se uite la soarta Ucrainei și a anunțat „stoparea tuturor proceselor economice cu Armenia, inclusiv încetarea acordurilor de liber schimb. O altă autoritate rusă „Rospotrebnadzor” a restricționat importul și vânzarea în Rusia a apei minerale din Armenia și, în plus, a oprit importul de coniac și vinuri de la trei mari producători armeni. Sunt instrumente de șantaj economic la care Rusia recurge de fiecare dată pentru a „cuminți” avântul proeuropean în statele ex-sovietice sau pentru a-și subordona elitele politice, amintește autorul.

Armenia pășește pe urmele Republicii Moldova. Analistul politic Anatol Țăranu scrie într-un editorial pentru IPN că ceea ce se întâmplă în Armenia depășește cadrul unei competiții electorale obișnuite. La fel ca în Republica Moldova, alegerile au fost transformate într-o confruntare geopolitică. Miza nu este doar alegerea unui nou parlament sau a unui nou guvern, ci orientarea strategică a statului pentru următorul deceniu. Pentru Kremlin, pierderea influenței în Armenia ar reprezenta o lovitură geopolitică majoră. După Ucraina, Republica Moldova și Georgia, Armenia ar deveni încă un exemplu al erodării influenței ruse în spațiul post-sovietic. Pentru Erevan însă, miza este diferită. Este vorba despre dreptul de a-și defini singur viitorul și de a construi relații externe bazate pe propriile interese naționale. Aceeași dilemă a stat și în fața Republicii Moldova în ultimii ani. ... Autorul scrie dacă această tendință se va confirma, Armenia va ajunge la aceeași concluzie la care au ajuns tot mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova: că securitatea, prosperitatea și suveranitatea nu se află în trecutul imperial al Rusiei, ci în capacitatea națiunilor de a-și alege liber propriul viitor. Astfel, Armenia nu doar că pășește pe urmele Republicii Moldova, ci devine următorul exemplu al eșecului politicii Kremlinului în spațiul post-sovietic.

Ce caută Dodon, Șor, Tauber și Șoșoacă la Sankt Petersburg? - un subiect analizat de Europa Liberă. Politicieni pro-ruși din R. Moldova sunt „de umplutură” la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, în condițiile în care Rusia este tot mai izolată și nu mai poate aduce figuri importante la eveniment, spun analiștii Igor Boțan și Nicolae Negru. La forumul lui Putin au participat deputați socialiști, în frunte cu fostul președinte Igor Dodon, care a spus că R. Moldova ar trebui să renunțe la sancțiuni și să reia „de urgență” dialogul cu Rusia. La una dintre sesiunile forumului, dedicată rolului mass-media în era Inteligenței Artificiale, a participat fosta deputată Marina Tauber, condamnată în R. Moldova la 7,5 ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a Partidului Șor, alături de europarlamentara rusofilă Diana Iovanovici-Șoșoacă, președinta Partidului S.O.S. România. Iar oligarhul fugar Ilan Șor a inaugurat un pavilion al platformei de plăți A7 – o companie implicată în eludarea sancțiunilor rusești, împreună cu președintele băncii „Promsveazibank”, Petr Fradkov. „Totuși, e un forum economic. Ce are Tauber, ce are Furtună [lidera partidului „Moldova Mare”], ce are Șoșoacă cu investițiile, cu economia? Ei au fost oameni de umplutură. Trebuia să creeze o anumită activitate, trebuia să umple spațiul, dar de unde să iei dacă nu vin oameni?”, explică Nicolae Negru. În același timp, spune analistul, un astfel de eveniment este un prilej pentru Rusia pentru a-și coordona acțiunile rusofile și anti-europene. Și pentru Igor Boțan, aceste prezențe la forumul de la Sankt Petersburg sunt „un semnal clar că Rusia își adună toate sculele și le încarcă bateriile pentru proiectele pe care le continuă”. Analistul se referă, mai ales, la fundația „Evrazia” – o organizație creată de Șor și supusă sancțiunilor internaționale pentru acțiuni menite să destabilizeze R. Moldova.

Tauber și Șoșoacă, pe aceeași scenă la Sankt Petersburg, într-un context util Kremlinului în căutare de vizibilitate internațională, comentează și RFI Moldova. Publicația remarcă faptul că la Sankt Petersburg, Tauber a reluat teme consacrate discursului său public, vorbind despre riscurile inteligenței artificiale, ale materialelor de tip deepfake și ale algoritmilor platformelor digitale. Ea a susținut că opoziția din Republica Moldova ar fi afectată de mecanisme de limitare a vizibilității online și a promovat ideea unei „Alianțe Tehnologice Eurasiatice”, formulă aliniată discursului despre consolidarea cooperării în spațiul influențat de Moscova. Iar Diana Șoșoacă a utilizat tribuna forumului pentru a critica politica externă a României și relația cu Federația Rusă, prezentând participarea sa ca o încercare de a menține deschis dialogul cu Moscova. Ea a insistat asupra ideii că România ar trebui să fie prezentă în toate marile forumuri internaționale, inclusiv în cele organizate de Kremlin. Și RFI observă faptul că după 2022, Forumul de la Sankt Petersburg s-a îndepărtat treptat de profilul său inițial de platformă economică internațională, fiind tot mai frecvent folosit ca instrument de proiecție politică și de comunicare externă, prin care Moscova își afișează conexiunile cu actori din afara Federației Ruse.