Problema lingvistică, în R. M., este determinantă pentru chestiunea identității (și a autoidentificării). Prostia asta cu „limba de stat” (ca și când ar exista și o „limbă de mers”) sau „limba noastră”, ori „limba maternă” este una de care râd și curcile. „Limba moldovenească” este o mare gogomănie, din punct de vedere științific (lingvistic și istoric). Oare limba băștinașilor de aici nu are și ea dreptul la un nume corect? Evident, neprietenii noștri de la Răsărit au interes de a menține aceste falsuri istorice. Întrucât, odată ce s-ar recunoaște nu doar de către Curtea Constituțională sau de către Academia de Științe, dar și în Constituție corectitudinea și adevărul incontestabil al sintagmei „limbă română”, atunci următoarea concluzie logică s-ar impune de la sine: dacă suntem, majoritatea, cetățeni vorbitori de limbă română, înseamnă că suntem români, etnic vorbind” mai adaugă autorul.

Jurnalistul Vitalie Călugăreanu scrie pentru Deutsche Welle despre blindatele donate Rep. Moldova de către Germania. ”Republica Moldova, care se află la frontieră cu Ucraina și care nu are nici un tanc la ora actuală, primește un lot de blindate „Piranha” din partea Germaniei” scrie autorul.  ”În contextul amenințărilor de securitate generate de războiul declanșat de Rusia contra Ucrainei, autoritățile de la Chișinău vorbesc tot mai des despre necesitatea unui sistem de apărare modern. Oferirea de către Germania a blindatelor „Piranha” se înscrie în această strategie. Sondajele arată că peste 70 la sută din cetățenii Republicii Moldova (stat neutru) consideră că modernizarea capabilităților Armatei Naționale este primordială” se arată în articol.

”În limitele unui buget modest de mai puțin de 0,3% din Produsul Intern Brut, Moldova a început totuși să-și modernizeze gradual armata încă din 2015 iar pentru 2023 a stabilit un buget cu 68% mai mare pentru apărare” notează Vitalie Călugăreanu.

Europa Liberă publică un reportaj în care prezintă o radiografie a importurilor realizate de Rep. Moldova pe parcursul unui deceniu. ”Cunoscută drept o țară agrară, R. Moldova importă cantități impunătoare de fructe, legume, carne și lactate, arată datele statistice pentru 2011-2021.”

Rep. Moldova continuă să importe mere, în special din Polonia, dar și cantități mari de pepeni verzi, în special din Ucraina, Turcia și Grecia.

Pe de altă parte, importurile de struguri au scăzut în perioada 2011-2021, ajungând la câteva sute de tone anual, din țări ca Spania, Namibia, Italia și Chile. Dintre legumele importate, cele mai mari cantități sunt de cartofi, țările furnizoare fiind Belarus, Federația Rusă, Ucraina și România, se arată în articol.

Comentând faptul că pe rafturile din magazine se găsesc, în mare parte, roșii și castraveți de import, Viaceslav Grigoriță, șeful Direcției politici în sectorul vegetal din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare,  susține că principala cauză este lipsa de competitivitate a producției autohtone. ”Țările din care sunt aduse acestea, cum ar fi Turcia sau Spania, au condiții climaterice mai favorabile și au infrastructura pentru a crește legume în sere, pe suprafețe mari. Prin urmare, costurile de producție și, respectiv, prețurile sunt mai mici față de legumele din R. Moldova”.

Totodată pe parcursul a zece ani importurile de lapte și smântână au crescut de cinci ori, de brânză și caș – de aproape trei ori, iar de unt – de peste 16 ori, principalii furnizori de lactate fiind România, Ucraina, Polonia, Belarus și Germania. În 2021, R. Moldova a importat opt mii de tone de carne de porc. Cele mai mari cantități au fost aduse din Germania și Polonia.