Într-un interviu pentru Europa Liberă, analistul de la București, Iulian Chifu, vorbește despre miza și importanța vizitei la Chișinău a președintelui României, Klaus Iohannis, care, potrivit lui, ”este o refacere a punților, a legăturii care conține și componenta de sprijin economico-financiar, și componentele care țin de acordarea, probabil, a unei forme de sprijin, prin transfer de know-how, deci, prin prezența unor oficiali români sau a unor experți români în cadrul administrativ de la Chișinău. (…) O discuție foarte importantă va ține de situația politică și de perspectiva de a avea la Chișinău o majoritate și un guvern proeuropean, într-un interval de timp rezonabil. Și aici este important, pentru că în momentul de față, cum vă spuneam, R. Moldova este într-o formă nu numai de criză politică, este și într-o formă de izolare, ca urmare a celor două pachete de legi adoptate pe 3 și 16 decembrie, parcă repede înainte, care sunt toate în măsură să fie anulate in corpore de către Curtea Constituțională”, subliniază Iulian Chifu.

În Ziarul Național, analistul Nicolae Negru revine la discursul de inaugurare al Maiei Sandu, despre care a remarcat că a fost ”fără geopolitică”. ”În primul său discurs adresat cetățenilor în calitate de președinte, Maia Sandu a fost cât se poate de realistă, descriind în linii generale încercările care stau în fața ei, promițând să fie un președinte „al integrării europene”, care îi unește pe toți (…) Antagonismul și dramatismul geopolitic, lupta care se dă pentru stoparea cursului european al Republicii Moldova, pentru a opri apropierea de România, a ne ține în „sfera de influență” a unui imperiu muribund, gravele probleme de securitate, corupția „geopolitică” și „geopolitizarea” bătăliei anticorupție au rămas în afara discursului inaugural din 24 decembrie. (…) Fără geopolitică, discursul Maiei Sandu reflectă realitățile noastre incomplet. E cum ai descrie viața în pandemie, fără să vorbești despre coronavirus”, crede autorul.

Fostul premier, Ion Sturza, declară la TV8 că dacă actualul Parlament nu va fi schimbat, Republica Moldova riscă să nu primească susținere financiară externă. „Aparent, se dorește organizarea alegerilor anticipate din toate părțile. Sfatul meu este, mai ales că a trecut fierbințeala alegerilor, ca toate fracțiunile politice, care contează în Parlament, mai puțin Șor, cred, să aibă un grafic de acțiuni, ca aceste alegeri să se declanșeze cât mai repede. Alegătorii vor alege care va fi configurația politică. Poate fi total diferită de care noi ne-o imaginăm. Lucru care trebuia să se întâmple încă anul trecut, în vară. Guvernul Maiei Sandu de atunci trebuia să pregătească țara de alegeri”, a adăugat Ion Sturza.

Rămas fără nicio funcție în stat, Igor Dodon nu ascunde că-și dorește postul de prim-ministru al R. Moldova, scrie Ziarul Național. Totuși, fostul președinte afirmă că ar ținti această funcție după alegerile parlamentare anticipate, după cum a declarat într-un interviu pentru agenția rusă Tass. „Până la alegerile parlamentare anticipate nu poate fi vorba de așa ceva (să preia funcția de premier n.r.). Noi ne vom strădui ca alegerile anticipate să fie declanțșate cât mai curând posibil. Sarcina noastră, a PSRM, sunt alegerile parlamentare anticipate. Formarea oricăror coaliții în acest Parlament, doar pentru a obține funcția de prim-ministru, nu ne interesează. Vor avea loc alegeri parlamentare anticipate și atunci…”, a spus Dodon pentru presa de la Moscova. În cadrul aceluiași interviu, Igor Dodon a luat apărarea Federației Ruse, în detrimentul intereselor R. Moldova. Fostul președinte a declarat deschis că Maia Sandu ar reprezenta interesele Occidentului împotriva Rusiei.

Portalul zonadesecuritate.md notează viceprim-ministra pentru reintegrare, Olga Cebotari, a făcut bilanțul anului 2020: ”Fără presă, nimic despre persoanele răpite, scoaterea posturilor ilegale sau blocajele de la CUC”. Printre reușite viceprim-ministra interimară a menționat despre întrevederea în „premieră” cu liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, întâlnire ce a avut loc în stânga Nistrului în clădirea administrației așa-numitului președinte al regiunii. Atunci ex-viceprim-ministra pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a criticat întâlnirea dintre Cebotari și Krasnoselski, Lesnic a constat că „negociatorii-șefi, în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, se pot întruni doar pe platforme neutre, de regulă la sediul Misiunii OSCE de la Chișinău sau Tiraspol”. A fost pentru prima oară când un viceprim-ministru pentru Reintegrare a mers în vreo instituție a administrației separatiste de la Tiraspol, mai subliniază sursa citată.