Mult așteptatul summit al Parteneriatului Estic, întrunit la 15 decembrie, nu a adus „claritatea strategică” necesară, despre care vorbea președintele României Klaus Iohannis înainte de a merge la Bruxelles, observă Nicolae Negru în Ziarul Național. Editorialistul scrie că  Uniunea Europeană nu a răspuns dacă vrea sau nu vrea ca Republica Moldova să devină stat membru, chiar dacă liderii UE au reacționat cu entuziasm la rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie și de fiecare dată o întâmpină pe Maia Sandu ca pe un erou al rezistenței democratice europene în fața expansiunii autoritarismului rus.
Nicolae Negru menționează însă că spre deosebire de Ucraina și Georgia, Republica Moldova mai dispune de o cale de acces în UE. După cum a spus și prim-ministra Natalia Gavriliță, drumul nostru spre Europa trece inevitabil prin România. Tot mai mulți cetățeni înțeleg că reunirea e de fapt singura noastră cale de salvare, conchide Ziarul Național.

În relația cu UE, Moldova vrea mai mult decât oferă cadrul actual – vrea modernizare și aderare, scrie Deutsche Welle. La summit-ul Parteneriatului Estic, desfășurat miercuri la Bruxelles, Moldova, Ucraina și Georgia au vorbit într-un glas despre necesitatea aprofundării cooperării și oferirea unei perspective europene clare. Oferta UE: Bani și „consolidarea cooperării”.

Urmează o perioadă în care autoritățile de la Chișinău și UE vor munci împreună pentru a moderniza Moldova și a o pregăti de aderare, a declarat într-o recentă intervenție televizată europarlamentarul român Siegfried Mureșan. Pe de altă parte  fostul ambasador al Moldovei la Washington, Igor Munteanu, susține că acest trio a fost creat nu pentru a soluționa probleme economice, ci pentru oferirea unei perspective clare de aderare prin detașarea acestor trei state din Parteneriatul Estic de țările dezinteresate de o asemenea perspectivă, cum sunt Belarus și Azerbaidjan.

Dacă Republica Moldova intenționează să adere la Uniunea Europeană, cu ce identitate națională are ea de gând să coloreze concertul european?, se întreabă comentatorul politic Anatol Țăranu într-un articol de analiză publicat de agenția IPN. Autorul constată cu îngrijorare lipsa unui concept clar formulat de construcție identitară în arsenalul politic al guvernării proeuropene. Separatismul moldovenist antiromân a devenit politică identitară de stat în Republica Moldova și a condamnat deja o generație de cetățeni moldoveni la sărăcie și degradare umană. Iar conceptul așa-zisei „națiuni civice moldovenești”, în condițiile nerecunoașterii calității de cel de al doilea stat românesc pentru Republica Moldova, are menirea doar să fardeze cu culori europeniste fața hidoasă a moldovenismului antiromân și, deci, antieuropean, scrie Anatol Țăranu. În Uniunea Europeană poți să intri doar cu o autentică identitate, care pentru Republica Moldova este cea românească, ține să menționeze analistul.â

Petru Grozavu obseră în Ziarul de Gardă că în toți anii de după 1992, Moscova s-a comportat în R. Moldova ca pe un teritoriu ocupat. Rusia și-a păstrat trupele și munițiile la Nistru și e gata să redeclanșeze războiul în orice moment va decide s-o facă. Ce garanții avem că nu se va întâmpla? Acordul semnat de Snegur și Elțin în 1992 la Moscova? Dar acesta nu e un acord de neagresiune. Nici măcar de pace. E un acord de încetare a focului, care poate deveni nul în orice moment, subliniază ziaristul. Acesta amintește că luni, la Bruxelles, situația în problema Ucrainei a fost abordată la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe (CAE), la care ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a reiterat îngrijorarea cu privire la situația de securitate din proximitatea Ucrainei și de la Marea Neagră și a subliniat nevoia pregătirii unei reacții adecvate din partea UE, care trebuie să rămână unită și fermă. Îngrijorările Chișinăului unde sunt exprimate? În ce mod? De cine? Sau așteptăm războiul?...se întreabă retoric Petru Grozavu.