Ecoul protestelor din Kazahstan a ajuns și la Chișinău, scrie Europa Liberă, citându-l pe istoricul Gheorghe Cojocaru. El crede că după protestele masive din Kazahstan, legate de creșterea prețurilor la gaze, la Chișinău președinta Maia Sandu a convocat de urgență Consiliul Suprem de Securitate pentru a lua în dezbatere aceeași problemă a prețului la gazele pentru consumatori, preț care nu se mai oprește din creștere. În opinia lui Gheorghe Cojocaru, protestele kazahe dau semnalul că s-a ajuns într-un punct de fierbere, când vorba veche cu răbdarea treci și marea nu mai funcționează.”

Și editorialistul Nicolae Negru se referă la protestele din Kazahstan și face unele paralele cu Chișinău. Într-un editorial semnat pentru Ziarul Național, acesta scrie că acolo unde intră „pacificatorii ruși”, procesul de „pacificare” durează.  În Republica Moldova, de exemplu, durează de 30 de ani și nu i se mai vede capătul. „De unde au apărut „bandele teroriste”, cine a stat în spatele tinerilor kazahi care au recurs la violență, la banditism, au atacat aeroportul, primăria reședința prezidențială din Almaty, e o enigmă asemănătoare celei de la protestele din 7 aprilie, 2009 de la Chișinău. Editorialistul scrie că „în mod ciudat, unii politicieni de la noi le-au reproșat susținătorilor săi că nu reacționează la majorarea prețului la gaze ca cei din Kazahstan. Ce confuzie pe capetele respective! Majorarea prețurilor la gaze e determinată în Republica Moldova preponderent de politica Rusiei, nu a guvernării. A protesta imitând pe cineva nu e soluție bună, doar dacă intențiile nu sunt altele: de a face jocul Rusiei. Ceea ce se întâmplă acum în Kazahstan nu e de invidiat”.

Portalul online anticorupție.md este preocupat de provocările cu care se va confrunta Republica Moldova în 2022: „De ce va fi 2022 un an important pentru Republica Moldova: turbulențe, provocări și obstacole”. Potrivit unei analize semnate de Mădălin Necșuțu pentru veridica.ro, Republica Moldova se va confrunta în 2022 cu o serie de provocări majore, atât interne, legate de reformele asumate de guvernarea PAS și de evoluția economică a țării, cât și externe, în contextul tensiunilor dintre Occident și Rusia și al crizei din Ucraina vecină. Faptul că, pentru prima oară în istoria țării, o formațiune politică pro-europeană deține singură pârghiile puterii nu va fi suficient pentru parcursul european și nu scutește Republica Moldova de o serie de provocări majore în 2022.

„Este important ca actuala putere să poată livra promisiunile făcute în campania electorală pentru alegerile parlamentare din iulie 2021. Sunt necesare reforme substanțiale, în special pe zona de justiție, acolo unde Republica Moldova ocupă un loc de subsol în clasamentele legate de fenomenul corupției în Europa. Entuziasmul care i-a adus PAS o majoritate confortabilă poate lăsa loc repede dezamăgirii, ducând la un recul la fel de mare pentru această formațiune”, se arată în analiză.

„De la proclamarea independenței Republica Moldova a pierdut 1,5 milioane de oameni”, scrie jurnal.md. În cei 30 de ani, Republica Moldova a trecut prin două valuri mari de migrație, iar în ultima perioadă a pierdut anual aproximativ 45 de mii de cetățeni. Se întâmplă nu doar din cauza exodului, dar și pentru că natalitatea este de ani buni mai mică decât mortalitatea. Altfel spus, noi pur și simplu dispărem fizic, scriu jurnaliștii citând o analiză a economistului Veaceslav Ioniță. El menționează că cel mai puternic val de migrație s-a atestat în Republica Moldova în perioada 2016-2020. Dar și în 2020-2021 ne-am confruntat cu o scădere dramatică a populației, în primul rând din cauza natalității foarte mici. „Expertul atenționează că depopularea țării nu va înceta până în momentul în care guvernanții vor formula și vor aplica o politică clară privind crearea locurilor de muncă și creșterea salariilor. Mai exact, ar fi nevoie ca actualele salarii să fie dublate pentru ca cetățenii să vrea să rămână acasă”, concluzionează jurnaliștii.