Ziarul de Gardă observă că, „după 11 iulie, când a devenit clar că în R. Moldova s-a produs schimbarea puterii, oameni mari și mărunți își fac loc pe lângă noii veniți la guvernare, ieșind curajoși pe podium. În acest context publicația remarcă declarațiile președintei Autorității Naționale de Integritate (ANI), Rodica Antoci, despre curajul pe care ar trebui să-l aibă inspectorii de integritate care investighează averile ex-președintelui Igor Dodon. Ziarul de Gardă a ajuns și în instanța de judecată, în urma unei cereri depuse de fostul președinte și nicio reacție din partea ANI. Publicația mai întreabă ce activități a întreprins ANI în cazul altor abuzuri, comise de alți demnitari de stat de altădată, în prezent fugari prin lume? Și, cea mai importantă întrebare: ce rost au constatările și declarațiile ANI acum, când Dodon nu mai e șef de stat, când Plahotniuc nu mai e deputat sau când Șor, fiind deputat cu acte în regulă, se plimbă prin lume, cu tot cu integritatea sa dubioasă?

Într-un interviu la Europa Liberă, scriitorul Vladimir Beșleagă, spune, în preajma marcării a 30 de ani de independență a RM, că aceasta are „un gust mai mult amar decât sărbătoresc.” „Pentru că trei decenii care s-au scurs au fost atât de triste, atât de necăjite, atât de sărace, atât de chinuite, încât foarte greu o să treacă și o să se spele de pe limbă gustul cela de pelin, foarte greu, spune scriitorul. Acele probleme care au afectat Republica Moldova în planul independenței ei sau a formării și constituirii statalității au fost cunoscute de toate guvernele, dar n-au fost în stare aceste guverne să le elimine sau să le atenueze, cel puțin. Ele s-au aprofundat pe parcurs, pentru că aceste guverne care s-au perindat și parlamentele, și președinții au fost oameni de factură și de modă veche, formați în sistemul totalitar, colonial”, consideră Vladimir Beșleagă.

„A trecut aproape neobservat apelul de a modifica „faimosul” articol 13 din Constituție, comentează Nicolae Negru în Ziarul Național. Autorul scrie că problema denumirii limbii e în primul rând una de corupție. De corupție politică. Numai prin corupere deputații „agrarieni” care votaseră limba română în Declarația de Independență, acum 30 de ani, s-au „răzgândit” să o voteze în Constituție. De aici de fapt începe marea corupție geopolitică în noul stat suveran și independent Republica Moldova. Cine i-a corupt pe deputați (unii dintre ei se declară azi unioniști), nu cumva cei care au incendiat la 7 aprilie 2009 Declarația de Independență și finanțează unele partide pe căi obscure? Denumirea limbii e și o problemă geopolitică fundamentală a statului nostru, o consecință încă neînlăturată a pactului dintre Stalin și Hitler, de la a cărui semnare se împlinesc 82 de ani”, scrie Nicolae Negru.